Aplicarea lecțiilor învățate în pandemie la construirea noilor spitale, punerea accentului pe prevenție și nu pe spitalizare și actualizarea sistemului de decontare a serviciilor medicale sunt doar câteva dintre soluțiile propuse.
Dezbaterea organizată ieri la Iași, în cadrul Conferinţei Naţionale „Iaşi - polul excelenţei în sănătate”, la care au participat nume importante din domeniul sănătăţii, a avut ca scop, printre altele, identificarea soluţiilor pentru susținerea producției de medicamente din România, dar și a soluțiilor pentru creșterea calității actului medical acordat pacienților în unitățile sanitare din Iași și nu numai, importanţa integrării învățământului și cercetării cu practica medicală de top și industria farmaceutică şi complementaritatea serviciilor publice de sănătate cu serviciile medicale acordate de furnizori privați, în beneficiul pacienților.
Lecțiile pandemiei, aplicate de viitorii arhitecți de spitale
Dincolo de pierderea a circa 70.000 de vieți omenești, ceea ce a reprezentat „o catastrofă”, sistemul nostru de sănătate „a fost mai cooperant şi rezistent în ce priveşte măsurile de intervenţie luate în teren”, a spus prof. dr. Adrian Streinu Cercel, președintele Comisiei de Sănătate din Senat.
Astfel că România a trecut mai bine decât Italia prin pandemia COVID, iar în urma crizei pe care a produs-o, au fost şi lecții învăţate, de care ar trebui să se țină seama pe viitor.
„Noi, doctorii, am învăţat cum să redesenăm circuitele la nivelul spitalelor - la nivel de spital monobloc sau nu - oricum, ele au rămas în mintea noastră şi a organizatorilor din sănătate şi am convingerea că viitorii arhitecţi de spitale vor ţine cont de modalitatea de constituire a acestor circuite, pentru că sunt cu totul şi cu totul diferite faţă de ciclurile clasice”, a declarat prof. dr. Streinu-Cercel, precizând că o nouă pandemie nu este exclusă, atât timp cât omul se joacă cu natura.
Accent pe prevenție
Prezentă la evenimentul de la Iași, Adela Cojan, președinta CNAS, a spus că prevenția este soluția pentru o mai bună gestionare a banilor din Sănătate, deoarece, pe măsură ce au apărut tot mai multe tratamente performante, s-a observat o creștere a cheltuielilor în spitale. Astfel că, începând din acest an, instituția a reușit alocarea unui procent generos din banii Sănătății către serviciile de prevenție, ce vor putea fi efectuate de medicii de familie. „Preocuparea noastră este utilizarea eficientă a fondurilor, dar performanța și excelența în Sănătate înseamnă, pentru noi, și accesul pacienților la servicii medicale de calitate”, a declarat Cojan.
Decontarea serviciilor medicale, ca acum 20 de ani
Pe de altă parte, prof. dr. Victor Costache - medic primar Chirurgie cardiovasculară și fost ministru al Sănătății, care, de altfel, este și absolvent al UMF Iași, a ținut să sublinieze că România a rămas în urmă cu serviciile medicale, care „sunt încă la nivelul de acum 20 de ani” și vom fi sancționați dur, dacă nu le vom actualiza.
„Degeaba vom reuși să avem spitalele regionale. Criticăm foarte mult serviciul de finanțare de tip DRG pe care l-am adoptat din Australia și Germania, el funcționează foarte bine în Uniunea Europeană. Din păcate, noi sub-punctăm sistemul DRG și, altfel, toate serviciile medicale sunt subfinanțate și, astfel, pacientul din România nu are aceeași șansă la viață ca pacientul european”, a spus prof. Costache, precizând că, fără îmbunătățirea acestui parametru, spitalele construite sau care se vor construi vor intra într-un blocaj financiar.
Reprezentanții CNAS au arătat însă că președinta instituției, Adela Cojan, deja are în vedere schimbarea acestei metode de finanțare a spitalelor.
Fostul ministru a ținut să menționeze și performanțele extraordinare ale medicilor și faptul că urgentiștii de la Iași au reușit să readucă la viață, pentru prima dată, prin ECMO, un pacient aflat în hipotermie profundă.
„Sistemul sanitar din România este un sistem al contrastelor, în care se combină excelența cu lipsa de reacție și cu «pasul mioritic», cum spunea domnul profesor Beuran”, a conchis Victor Costache.
Pe lângă spitale noi și finanțare, sistemul sanitar românesc are nevoie și de resursă umană specializată, au subliniat medicii.
„18 miniștri au spus că vor începe lucrările la cele 3 spitale regionale”
Invitat la dezbateri, Costel Alexe, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, consideră că Iaşiul „chiar este un pol al excelenţei în sănătate” şi asta se datorează pasiunii și ambiției personalului din cele 18 unități medicale.
„Cred că cele 18 entităţi medicale de stat pe care le are Iaşiul - fie ale primăriei, fie ale ministerului, ale consiliului judeţean sau ale celorlalte entităţi guvernamentale şi, evident, iniţiativele private - fac posibil ca toţi cei care ajung la Iaşi să beneficieze de un act medical de calitate şi asta datorită profesorilor, medicilor, asistenților, infirmierilor, brancardierilor şi tututor celor care fac posibil ca Iaşiul să aibă acest renume”, a spus Alexe, subliniind că lucrurile ar fi stat mai bine, și local și la nivel național, dacă Educaţia şi Sănătatea nu ar fi fost politizate.
Potrivit președintelui CJ Iași, începând din anul 2012 până în prezent, nu mai puțin de 18 miniştri ai Sănătății au spus că, în mandatele lor, vor începe lucrările la cele trei spitale regionale. Pe de altă parte, Costel Alexe este convins că Iașiul va deveni „un pol de excelență în sănătate pentru Europa de Est”.
„Dacă în 2012, Spitalul Regional de la Iaşi ar fi costat 250 de milioane de euro, rețineți că în 2019 ar fi costat 500 de milioane de euro, astăzi devizul este la 669 de milioane de euro şi încă nu am pus prima cărămidă”,
a exemplificat Costel Alexe, președintele CJ Iași.