Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) anunţă încă o dată intenţia de a introduce sisteme de bruiaj în închisorile din România, după mai multe licitaţii ratate, din 2015 până anul trecut. ANP anunţă că s-au găsit 2004 de telefoane mobile asupra deţinuţilor, de la începutul anului până în prezent, deşi deţinuţii se laudă că numai cine nu vrea telefon mobil în penitenciar nu are. Aparatele electronice sunt interzise în interiorul închisorilor, chiar şi pentru gardieni.
Informaţiile reale, necosmetizate, din interiorul penitenciarelor sunt aproape imposibil de obţinut, în condiţiile în care sistemul nu permite accesul în interior cu niciun fel de aparatură: telefoane, reportofoane, camere video, stickuri de memorie etc. Uneori nici ANP nu cunoaşte realitatea din penitenciare, acolo unde doar anumiţi gardieni au acces cu telefonul mobil şi doar în condiţii speciale. Situaţia pare a fi mult mai gravă decât cea raportată de ANP, dacă este adevărat că toţi cei aproximativ 23.000 de deţinuţi aflaţi astăzi în închisoare deţin mobile. „În închisoare, numai cine nu vrea nu are telefon mobil. Asta ştie oricine. Un telefon de ultimă generaţie, cu internet şi opţiuni la cartelă, ca să vorbeşti nelimitat în orice reţea, costă între 400 şi 700 de lei. Sunt foarte multe şi se dau ieftin. Mai ieftin ca afară. De obicei, dacă ştii să-l pui bine, poţi să-l ţii şi şase sau şapte luni, să nu-l găsească, atunci când vine «piaţa»... Asta înseamnă că vin gardienii şi încep să caute prin camere. Cine e prins e sancţionat, dar de cele mai multe ori ei doar găsesc telefoanele şi le iau, nu află ale cui sunt. De-aia e important unde le ascunzi. Ne ajută şi cartelele, la liber, pentru că nu se poate afla cine le-a cumpărat”, a declarat, pentru Jurnalul, un fost deţinut.
Avantaje şi dezavantaje ale comunicării libere
Situaţia este veche şi are la bază sistemul de comunicare permis pentru deţinuţi, care presupune costuri foarte mari pentru cei închişi, dar şi un număr limitat de minute, lunar, precum şi un număr limitat de persoane care pot fi apelate din penitenciar, declarate pe o listă, cu nume, număr de telefon şi relaţia de rudenie sau de prietenie pe care o au cu deţinutul. În plus, la fiecare abatere, deţinuţii îşi pot pierde dreptul de a folosi telefonul penitenciarului, pentru anumite perioade, uneori pentru câteva luni. În afară de costurile mai mici, pe care le au dacă folosesc telefoanele mobile interzise, deţinuţii pot folosi şi tehnologia de ultimă generaţie pentru a intra pe internet, au pagini de socializare pe care le ascund de ochii gardienilor, vizionează filme sau ascultă muzică. Dar libertatea lor de comunicare poate fi şi foarte periculoasă, dacă este folosită pentru ameninţarea unor persoane, pentru şantaj sau escrocherii.
Firmele fug de caietele de sarcini
ANP încearcă, încă din 2014, să introducă sisteme de bruiaj în penitenciare, dar nicio licitaţie de până acum nu a avut final fericit. Sindicatele au cerut sisteme performante, dar care să nu afecteze sănătatea oamenilor, iar firmele care au participat la licitaţii, încă din 2015, au abandonat proiectul, din cauza condiţiilor din caietele de sarcini. „Ne dorim să terminăm cu telefoanele mobile şi cu dosarele «accidentul» ori «flanco», însă nu vrem să servim nici drept cobai pentru şmecheri interesaţi să-şi plaseze pe preţuri exorbitante, cutiile de conserve inutile tehnic, dar nocive fizic, drept aparate performante de blocare semnal GSM, pentru ca la şase luni de la montare să fie uzate moral”, a explicat Ştefan Teoroc, liderul Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare (SNLP).
Aparatele de detectare/blocare/întrerupere semnal sunt mai puţin nocive pentru sănătatea umană decât cele de bruiaj. În realitate, nu am văzut niciun document certificat de o autoritate competentă, în acest sens. Se ştie că bruiajul este deosebit de toxic pentru organism şi poate să provoace cancer. Ştefan Teoroc, liderul SNLP
Telefoanele mobile sunt interzise în penitenciare, dar ele există şi chiar costă mai puţin decât pe piaţa liberă, pentru că sunt foarte multe, introduse ilegal. Statisticile Poliţiei arată că cele mai multe escrocherii de tipul Metoda Accidentul se fac din penitenciar, cu ajutorul telefoanelor mobile şi al unor complici din libertate.