Însă pentru că un Executiv cu puteri limitate nu are voie să inițieze, din punct de vedere legal și constituțional, astfel de demersuri, „paternitatea” proiectului de lege va fi transferată unui parlamentar sau mai multor parlamentari-„săgeată”. Acesta va deveni inițiatorul fals al „reformei”. Chiar și așa, în această perioadă, au loc consultări și întâlniri între ministrul interimar și demis al Muncii și beneficiarii legii salarizării, ceea ce poate pune sub semnul întrebării constituționalitatea demersului final. Dincolo de conținutul actului normativ în discuție, care este deja contestat de sindicate, dar chiar și de reprezentanții sistemului de justiție, această modalitate de reglementare indirectă de către un guvern demis a unor proiecte de lege pare să devină un deziderat politic pentru Executivul demis. Unul dintre miniștrii interimari propune, nici mai mult, nici mai puțin, ca actualul Guvern să rămână în funcție până la finalul lunii august, pentru a finaliza „reformele din PNRR”.
La data de 5 mai 2026, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlamentul României, prin moțiune de cenzură. În aceeași zi, a fost publicată în Monitorul Oficial al României hotărârea Parlamentului prin care i-a fost retrasă Guvernului încrederea.
20 de zile mai târziu, Ministerul Muncii, condus de ministrul interimar demis Dragoș Pîslaru, a inițiat proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grila de salarizare și calendarul de implementare. Documentul are 38 de pagini și este însoțit de „Proiectul de coeficienți”, de Anexele I-VIII, de o anexă reprezentând „Ierarhia funcțiilor reprezentative”, de o fișă de prezentare și de un „Calendar al consultărilor”.
Fără a intra în detaliile acestui proiect, care este deja contestat de sindicate, patronate, mediul juridic, sistemul judiciar, societatea civilă și mediul de afaceri, analizăm dacă această manevră politico-juridică prin care a fost inițiat acest proiect de lege se află sau nu la limita Constituției și a legislației aflate în vigoare.
Guvernul demis invocă necesitatea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la data de 31 august 2026, la mijloc fiind vorba despre atragerea a 700 de milioane de euro din fondurile nerambursabile.
Calendar de consultări, în afara cadrului constituțional
Așa cum am arătat mai sus, pe site-ul Ministerului Muncii a fost publicat, pe lângă proiectul de lege în sine, și Calendarul consultărilor. În acest document, scrie: „Ministerul Muncii organizează o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, dar și că „aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ aplicabil inițierii și adoptării actelor normative de către Guvern, ci reprezintă un demers tehnic și instituțional de fundamentare și colectare de informații, anterior înaintări proiectului în vederea inițierii procedurii legislative parlamentare”.
Ministerul Muncii recunoaște chiar el că „demersul are în vedere statutul actual al Guvernului, aflat în exercitarea interimară a atribuțiilor, cu competențe limitate”.
Concret, ieri, ar fi trebuit să aibă loc reuniuni cu reprezentanții familiilor ocupaționale și cu cei ai confederațiilor sindicale. Astăzi ar urma să aibă loc consultări cu Ministerul Sănătății, cu federațiile sindicale din familia ocupațională Sănătate și Asistență Socială, dar și cu Ministerul Culturii. La data de 28 mai ar trebui să aibă loc consultări cu Ministerul Educației și cu sindicatele din acest domeniu. La 29 mai 2026 ar trebui să aibă loc consultări cu autoritățile și cu instituțiile finanțate integral din fonduri proprii, cu sindicatele din domeniu, cu Ministerul Afacerilor Interne, cu Ministerul Apărării Naționale, cu Autoritatea Națională a Penitenciarelor, cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, cu Serviciul Român de Informații, cu Serviciul de Informații Externe și cu Serviciul de Protecție și Pază, după care, la data de 3 iunie 2026, ar urma să aibă loc consultări cu administrația publică centrală, cu administrația publică locală, cu sindicatele din domeniu și cu Ministerul Afacerilor Externe.
Iar la data de 4 iunie 2026 ar trebui să aibă loc consultări cu Ministerul Justiției, cu Parlamentul României și cu federațiile sindicale din familia ocupațională Demnitate Publică.
Se caută parlamentari care să preia, în mod fals, paternitatea demersului
Se poate observa că atât inițierea, de facto, a proiectului, cât și publicarea lui în dezbatere publică, dar și consultările sunt patronate de Ministerul Muncii, ca parte a unui Guvern demis.
Potrivit articolului 110, alineat 4 din Constituția României, „Guvernul al cărui mandat a încetat prin moțiune de cenzură îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern”.
De asemenea, conform articolului 37 alineat 3 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, „în cazul încetării mandatului, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nici nu poate iniția proiecte de lege”.
În acest context, inițiatorul de facto al legii va plasa „lucrarea” unui parlamentar sau unui grup de parlamentari, care vor trebui să își asume în mod fals parteneriatul proiectului. Ministerul Justiției nu poate aviza proiectul de lege. Guvernul nu poate adopta proiectul și nici să transmită Parlamentului un punct de vedere pe marginea lui. Nu-l poate nici aproba și nici trimite spre avizare la Consiliul Legislativ, nici la Consiliul Economic și Social, nici la Consiliul Fiscal, nici la Consiliul Superior al Magistraturii și nici la Consiliul Concurenței.
Toată această manevră de ordin procedural va intra în sarcina parlamentarilor-„săgeată”, ca paravan al adevăratului inițiator, ministrul demis Dragoș Pîslaru. În realitate, adevăratul inițiator, care a scris, a negociat, s-a consultat și și-a asumat nelegal și neconstituțional acest proiect este Guvernul demis, prin Ministerul Muncii. Discuțiile „consultative” pe care le poartă, în aceste zile, Ministerul Muncii, nu pot fi folosite în procesul de adoptare parlamentară ca și consultări oficiale, întregul proces trebuind să fie reluat în mod legal. Dacă nu, vor apărea discuții consistente și justificate cu privire la constituționalitatea acestei legi, în condițiile în care actul normativ va ajunge pe masa Curții Constituționale.
Nu este pentru prima dată când demișii procedează așa
Asumarea și promovarea directă a proiectului de lege de către Guvernul demis sunt făcute din considerente de imagine politică. Dovadă este și faptul că proiectul de lege, publicat pe site-ul Ministerului Muncii, nu este însoțit și de o Notă de Fundamentare și nici nu a fost publicat la secțiunea „Transparență decizională”, ci la rubrica „Anunțuri”. Însă proiectul reprezintă o politică nouă, în sensul prevederilor Codului Administrativ, ceea ce este strict interzis unui Guvern al cărui mandat a încetat.
Iar în acest context, ieri, Comisia pentru constituționalitate a Senatului României a hotărât să susțină în fața Curții Constituționale existența unui alt conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Guvernul demis, în legătură cu OUG nr. 38/2026 privind Programul SAFE, după ce președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a sesizat deja instanța de contencios constituțional cu acest conflict.
Hotărârea Comisiei pentru constituționalitate a fost adoptată cu voturile membrilor de la PSD, AUR și PACE. Împotrivă au votat doar reprezentanții USR, în timp ce membrii PNL și UDMR au lipsit de la această ședință.
Reamintim că OUG 38/2026 a fost adoptată, inițial, de Guvernul Bolojan, în data de 4 mai 2026, cu o zi înaintea votului de la moțiunea de cenzură, având un aviz consultativ favorabil, dar cu observații și propuneri din partea Consiliului Legislativ. Apoi, în 5 mai 2026, Guvernul a cerut Consiliului Legislativ un nou aviz, deoarece a introdus încă 12 articole în ordonanța respectivă. În aceeași zi, Parlamentul a demis Guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură, iar Consiliul Legislativ a dat aviz negativ pe solicitarea privind completarea OUG-ului, arătând că Guvernul demis nu mai poate adopta astfel de acte.
La data de 8 mai 2025, la trei zile după moțiune, Guvernul demis a convocat o ședință extraordinară, unde a readoptat ordonanța modificată și a publicat-o în Monitorul Oficial ca fiind adoptată în data de 4 mai. Din acest motiv, și Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională.
Judecătorii fac praf „reforma” anunțată de Dragoș Pîslaru
Judecătorii Curţii de Apel Piteşti atrag atenţia public asupra consecinţelor catastrofale ale proiectului de lege de salarizare, în condiţiile expuse public de ministrul interimar al Muncii din guvernul demis al României.
Conform unui comunicat al instanței, „textele proiectului vor provoca anomalii traduse în încadrări diferite ale persoanelor în funcţie de data promovării sau recrutării în funcţii publice astfel încât se va ajunge la situaţii în care ca efect al promovării în grade sau trepte de vechime drepturile salariale să scadă. Nivelul coeficienţilor de ierarhizare propuși încalcă principiul constituţional al egalităţii între puteri, fără a ţine cont de rolul constituţional al puterii judecătoreşti.
Singura preocupare a iniţiatorilor a vizat majorarea salariilor demnitarilor, deşi aceştia fac apel la moderaţie în cheltuirea banilor publici”.
Judecătorii susțin că „corelată cu noua lege a pensiilor care a determinat diferenţe semnificative între pensiile în plată şi noile pensii, noua lege de salarizare în forma actuală va provoca o nouă scădere a acestui drept, astfel încât în loc de 3 categorii de pensionari în magistratură vor fi patru, fiecare urmând a fi menţinută în plată, cu diferenţe de peste 100% între ele, în condiţii identice de grad şi vechime, ceea ce nu poate fi admis. Drepturile salariale restante sunt recunoscute tuturor categoriilor profesionale (profesori, medici, poliţişti funcţionari publici etc.), şi sumele datorate de statul român sunt consecinţa incapacităţii factorilor de decizie de a edicta norme clare şi lipsite de echivoc, dar şi iniţiativelor individuale greu de înţeles prin care s-au realizat tot felul de excepţii preferenţiale unor anumite categorii profesionale, discriminând altele”.
„Neplata unilaterală a acestor drepturi obţinute de cetăţeni potrivit legii a determinat acumularea unor sume care reprezintă expresia neasumării puterii executive, iar nu a exercitării de către cetăţeni a drepturilor lor recunoscute de lege şi de reglementările internaţionale. Judecătorii Curţii de apel Piteşti resping strategia asumată făţiş la nivel politic de demonizare continuă a magistraţilor pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătățire a nivelului de trai al societăţii şi atrag atenţia public că nu mai sunt dispuşi să accepte atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri”, se precizează în comunicatul magistraților.
Irineu Darău propune ca Guvernul destituit să continuie aceste practici până în septembrie
Ideea de a conduce țara, inclusiv prin proiecte de legi inițiate de un guvern demis, dar pe care, formal, să le asume „săgețile” din Parlament pare să fie un deziderat al celor care fac parte din Executivul lui Ilie Bolojan.
Ministrul interimar și demis al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, de la USR, a afirmat, ieri, că actualul Executiv cu puteri limitate ar trebui să rămână în funcție până la finalul lunii august, „pentru a se evita pierderea miliardelor de euro din PNRR”.
„Este așa de catastrofal scenariul în care acest Guvern, fie el și cu puteri reduse, să gestioneze treburile țării, așa cum spune Constituția, până la finalul PNRR? Eu cred că nu. (…) Orice schimbare majoră într-un minister durează, eu zic, minimum o lună, dacă mai schimbăm și secretarii de stat și alte culori politice. Minimum o lună de reorganizare. Avem de luat bani din PNRR. Și mai avem doar trei luni ca să livrăm toate aceste reforme. (…) Poate sunt subiectiv, dar văd că se lucrează la turație maximă în fiecare minister și miniștrii USR, PNL, UDMR eu zic că fac treabă bună în această perioadă. Nu cred că ne putem juca cu acest lucru, pentru că e vorba de niște ultime miliarde, nu puține, de euro care trebuie atrase. Este un scenariu de luat în calcul menținerea actualului guvern până la finalul lunii august. Pun pe masă această opțiune pentru a fi comparată cu toate celelalte opțiuni”, a transmis USR-istul Ambrozie-Irineu Darău.