Ordonanța de Urgență privind „reforma” administrației publice locale și centrale, adoptată, marți seară de Guvernul Bolojan, conține, în serie, prevederi neconstituționale și care încalcă drepturi fundamentale ale omului.
Cel puțin așa rezultă din avizele emise de către Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, dar și de ministerele de resort în procesul de avizare interministerială. Premierul se bazează, însă, pe un calendar pervers care ar face ca aceste prevederi neconstituționale să nu apuce să fie atacate la Curtea Constituțională. OUG-urile pot fi atacate la CCR doar de către Avocatul Poporului, iar de la publicarea lor în Monitorul Oficial, product instantaneu efecte juridice. Numai că, ce să vezi, o parte dintre prevederile din OUG au termen de aplicabilitate 1 iulie 2026, astfel încât, și dacă ar vrea, Avocatul Poporului nu le poate ataca înainte de intrarea în vigoare. Actualul Avocat al Poporului, Renate Weber, care a și declarat că va sesiza CCR, se va afla în funcție până pe data de 10 martie 2026, când Parlamentul o va înlocui cu propunerea USR, Roxana Rizoiu. Este greu de crezut că, odată numită, aceasta va ridica un singur deget pentru a demara o acțiune care să deranjeze în vreun fel politicile Guvernului Bolojan. Specialiștii în drept arată că acesta este singurul scenariu în care măsurile adoptate, unele care frizează orice normă de drept constituțional, nu ar ajunge pe masa CCR. Pentru că, odată ajunse acolo, nu au cum să reziste din punct de vedere juridic.
Ordonanța de urgență a Guvernului privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social. În document, se arată că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul actului normativ.
Ordonanța de urgență este, în opinia CES, lovită de lipsa unei situații extraordinare reale, concretă și previzibilă, iar Guvernul își fundamentează demersul pe reducerea deficitului bugetar, consolidarea fiscală sau implementarea reformelor asumate prin PNRR. „Aceste elemente, analizate individual sau cumulativ, nu configurează, însă, o situație extraordinară în sens constituțional”, precizează avizul. Nici măcar invocarea angajamentelor asumate prin PNRR nu poate fi fundamentată existența unei situații extraordinare.
CES mai acuză gradul de confuzie între urgență și oportunitate, dar și deturnarea mecanismelor constituționale. De asemenea, acuză afectarea drepturilor și garanțiilor constituționale.
Drepturile omului au ajuns, în sfârșit, mofturi
Unul dintre cele mai grave vicii ale sistemului propus prin această OUG ar fi gradul excesiv de apreciere subiectivă conferit evaluatorului care evaluează activitatea profesională a funcționarilor publici. „Evaluatorul este chemat să aprecieze nu doar îndeplinirea unor atribuții concrete, prevăzute în fișa postului, ci și «competențele manifestate», atitudini și comportamente, fără ca legea să stabilească limite precise ale acestei aprecieri”, subliniază Consiliul Economic și Social.
De asemenea, au mai fost identificate probleme de constituționalitate și legalitate privind normele care reglementează descentralizarea, transferul de resurse umane și reorganizarea administrativă.
La rândul său, Consiliul Legislativ, care a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, vine cu o serie de observații care aruncă în aer demersul legislativ al lui Ilie Bolojan.
În acest aviz, se arată că o mare parte dintre soluțiile preconizate în ordonanța de urgență afectează drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la muncă, dreptul la liberă circulație, dreptul de proprietate, dreptul la protecția persoanelor cu handicap, dreptul la protecția copiilor sau dreptul la un nivel de trai decent.
Or, aceste drepturi nu pot fi afectate de norme legislative cum sunt ordonanțele de urgență, ci doar prin lege, ca act formal al Parlamentului României. Tocmai de aceea, în acest aviz se precizează că măsurile preconizate prin această ordonanță de urgență sunt de natură a încălca prevederile articolului 115 alineat 6 din Constituție, afectând regimul instituțiilor fundamentale ale statului.
Proprietatea privată, condiționată prin OUG
Printre exemplele de măsuri care afectează drepturile majorității cetățenilor este obligația de a prezenta certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local pentru persoanele care intenționează să dobândească, prin contract de vânzare-cumpărare, dreptul de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și a mijloacelor de transport.
Consiliul Legislativ atrage atenția că această normă propusă este de natură să aducă atingere dreptului fundamental de proprietate privată, prevăzut de Constituție și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
De asemenea, stabilirea unor măsuri pentru neplata amenzii contravenționale prin condiționarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice de plata acesteia „nu ține seama de faptul că suspendarea acestui drept nu poate avea o natură juridică dublă - de sancțiune contravențională complementară prevăzută de Codul Rutier, precum și de natură administrativă sui-generis, în funcție de momentul la care este aplicată și în funcție de conduita contravenientului în ceea ce privește plata amenzii”.
„Dacă suspendarea exercitării dreptului de a conduce este justificată în cazul săvârșirii anumitor categorii de contravenție, aplicarea unei măsuri cu același efect, în plus față de executarea acestei suspendări ca sancțiune suplimentară, inclusiv pentru neachitarea unor amenzi aplicate pentru contravenții în cazul cărora legea nu o prevede, este depășit cadrul constituțional”, susține Consiliul Legislativ, care adaugă că „prin aplicarea automată, fără a avea ca scop prevenirea săvârșirii unor fapte care ar putea pune în pericol asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice sau viața, integritatea corporală ori sănătatea persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, pentru o durată calculată în funcție de valoarea tuturor amenzilor contravenționale aplicate unei persoane în calitatea sa de conducător auto, este o soluție care nu poate fi acceptată”.
Șoferii, vânați de casierii primăriilor
Chestiunea a fost analizată și de către Consiliul Economic și Social, care arată, la rândul său, că propunerea legislativă deturnează finalitatea sancțiunii rutiere „într-un mecanism general de colectare fiscală, fără legătură directă cu conduit rutieră”.
„A condiționa exercitarea unui atribut important al vieții sociale și profesionale de plata unor obligații fiscale locale, care nu au legătură cu sancțiunea rutieră, constituie o restrângere extremă, întrucât statul dispune deja de mecanismele proprii executorii fiscale, inclusiv executarea silită, poprirea sau sechestrul”, se arată în avizul CES, unde se concluzionează că aceste reglementări sunt neconstituționale.
Mai mult, Ordonanța de Urgență instituie regula potrivit căreia titularii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu au dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice dacă nu-și îndeplinesc în termen obligațiile de plată provenite din amenzile contravenționale aplicate în calitate de șoferi, ceea ce și în opinia CES este neconstituțional.
Persoanele vulnerabile sau fără resurse, lăsate fără venitul minim de subzistență
Un alt exemplu de măsură neconstituțională identificată de către Consiliul Economic și Social în cuprinsul ordonanței lui Ilie Bolojan este acela care reglementează executarea silită asupra indemnizației persoanei cu handicap și asupra venitului minim de incluziune pentru neplata impozitelor și taxelor locale. CES arată că această normă încalcă articolul 1, articolul 47, articolul 50 și articolul 53 din Constituție.
„Aceste prestații sociale reprezintă instrumente de protecție a persoanelor aflate în vulnerabilitate severă. O ingerință care permite executarea acestor prestații pentru creanțe fiscale locale trebuie justificate cu o rigoare excepțională, iar Guvernul trebuie să demonstreze că nu există măsuri mai puțin intruzive, că nivelul minim de subzistență nu este afectat și că sunt instituite garanții reale împotriva expunerii persoanei la un risc social inacceptabil”, se precizează în documentul citat.
Consiliul Economic și Social atrage atenția asupra faptului că transformarea prestației sociale într-un calcul preferențial de colectare fiscală locală inversează rațiunea constituțională a protecției persoanelor cu handicap și a persoanelor fără resurse.
Însă mai este o chestiune care frizează normele constituționale, și anume dispozițiile privind publicarea informațiilor fiscale ale persoanelor fizice în Monitorul Oficial Local. Aceste dispoziții încalcă, în opinia CES, articolul 26 din Constituție.
Calcul cinic. Pe 10 martie, se schimbă Avocatul Poporului cu unul propus de USR, partid unit în „cuget și simțiri” cu Ilie Bolojan
Toate aceste norme neconstituționale, care frizează drepturile fundamentale ale omului, pot fi contestate numai de către Avocatul Poporului, aceasta fiind singura instituție care poate ataca la Curtea Constituțională ordonanțele de urgență ale Guvernului.
Actualul Avocat al Poporului, Renate Weber, se va mai afla în funcție până în data de 10 martie 2026, când Parlamentul României va vota succesorul acesteia. Este vorba despre Roxana Rizoiu, susținută de USR, numirea urmând a fi făcută în baza algoritmului politic stabilit la momentul constituirii actualei coaliții de guvernare.
Ordonanțele de urgență pot fi contestate de către Avocatul Poporului doar după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, deoarece criticile de neconstituționalitate trebuie să vizeze norme în vigoare. Renate Weber a declarat deja că va ataca la CCR ordonanța, în măsura în care aceasta conține norme care încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale oamenilor. Însă există o mare problemă. Ordonanța are în componența ei norme care intră în vigoare de îndată, care vor fi, cu siguranță, atacate de către actualul Avocat al Poporului, dar conține și norme care urmează să intre în vigoare la data de 1 iulie 2026. Iar acestea nu pot fi atacate la CCR la momentul publicării ordonanței în Monitorul Oficial, ci abia după ce intră în vigoare individual.
Ei bine, printre măsurile care urmează să intre în vigoare începând cu data de 1 iulie 2026 se află reducerea bugetelor pentru salarii cu 10%, concedierea 13.000 de salariați din administrația publică locală, concedierea a 25% din personalui prefecturilor sau concedierea a 6.000 de salariați din cabinetele demnitarilor.
Toate aceste norme vor putea fi, teoretic, atacate la CCR dosar de către următorul Avocat al Poporului, Roxana Rizoiu, propusă de USR. Este greu de crezut că aceasta va contesta vreo măsură a guvernului condus de Ilie Bolojan.