Lucrările expuse evocă angoasa adâncită acum de spaima războiului, ele s-au născut compensator, asemenea poveştilor cu final fericit spuse în vremuri de urgie. Utopia Pink Planet dezvoltă în dimensiuni şi imagini danteşti, pe măsura şi cu instrumentele vremii de azi, o alegorie paralelă aceleia a Micului Prinţ imaginată de Antoine de Saint-Exupéry în vremea celui de al doilea război mondial.
Instantaneele de pe Pink Planet, prezentate în premieră, ca parte a programului artistic construit cu minuţie, tot în oraşul de origine al pictorului, la Muzeul Judeţean Buzău, şi acum în cadrul Galeriei Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, propun o altă evadare din cotidian printr-o alegorie despre un tărâm al fericirii perpetue şi generale. Utopia propusă acum preia şi dezvoltă o imagine ludică din poezia lui Şerban Foarţă, adânc întipărită în mintea artistului în perioada copilăriei. Dacă stimulul este o străfulgerare („Când fulgeră se pare că ni se face o poză, de pe o planetă roză”), zonele pe care le străbate lumina puternică sunt teritorii ale nopţii populate de un furnicar umanoid. Planeta Roz, locuită asemenea „Insulei fericiţilor” de spiritele eliberate de frică, aduce, însă, în scenă obiecte şi simboluri ale idealurilor consumerismului contemporan, cu care construieşte un univers himeric, o „fata morgana” în deşertul speranţei cotidiene. Planeta Roz imaginată aici se vrea o planetă a fericirii, dar pare mai mult, asemenea timpului nostru, una a singurătăţilor rătăcitoare sau aglomerate haotic. Animaţii video coagulează simbolurile roz în imaginea roiului din stupul sălbatic, mici compoziţii grafice detaliind în variate tehnici şi materiale viziunea utopică a unei fericiri promise, a universului evocat de poetul postmodernist, un conglomerat obsesiv–oniric devenit Pink Planet, o şcoală a propriei perfecţionări, a devenirii întru iluminare creativă.
Vladimir Păun–Vrapciu, arhitect şi artist cu rezultate remarcabile în ambele domenii creative, se află în plină ascensiune a capacităţii sale artistice. Ca arhitect, a câştigat, în anul când îşi încheia studiile de licenţă la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti (2002–2003), realizarea unui proiect organizat de Fundaţia filantropică OAT FARM (Suceava) sub patronajul Prinţului Charles, care a prezidat comisia de evaluare, un proiect constând într-un aşezământ destinat copiilor defavorizaţi. Proiectele sale arhitecturale au fost selectate în ultimii ani pentru diverse Anuale şi Bienale: Bienala Naţională de Arhitectură din România, 2018, 2021; la secţia de Arhitectură a Bienalei Internaţionale de la Florenţa, 2019. Ca artist plastic, a străbătut până acum un parcurs impresionant, creându-şi un drum propriu în universul galeriilor de artă din ţară şi din străinătate. Expoziţii personale: „Conexiune în Brahma” (organizată în Buzău, oraşul său natal, în 2019, apoi la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, 2019); „Spaţiul” (Muzeul Judeţean Buzău, 2021; Saphira & Ventura Gallery, New York, 2022; Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti, 2022; „Cum am ajuns aici?” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti, 2020; Muzeul de Artă, Târgovişte, 2021; Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, 2020); participări la mai multe expoziţii internaţionale de renume: Bienala de la Florenţa (2019); Salonul Internaţional Carrousel du Louvre, Paris (2019); Pavilionul de Artă „Art Safari”, Bucureşti (2019); Bienala de Artă Contemporană de la Salerno (2020); a 70-a ediţie a Bienalei de Desen Contemporan Osten de la Skopje, Macedonia de Nord (2020) – unde a fost selectat dintre 250 de artişti care s-au înscris cu 819 lucrări şi a fost distins cu „Premiul Osten” 2020; „acest premiu a revenit de-a lungul timpului unor artişti precum Pierre Soulanges, Henry Moore, Oskar Kokoschka”; la Bienala de Artă şi Design de la Florenţa (2021), unde a fost premiat cu distincţia „The Best Artist”, acordată în parteneriat cu World Association of Visual Arts; la Bienala Internaţionala de Artă „Adriatica”, Barletta, Italia (2021); Premiul „Award of Artist Excellence” la Bienala de Desen Contemporan Osten de la Skopje, Macedonia de Nord (2022). Vladimir Păun–Vrapciu este membru al Ordinului Arhitecţilor din România, Uniunii Arhitecţilor din Romania, Uniunii Artiştilor Plastici din România şi World Association of Visual Arts (WAVA–Art).
Expoziţia va rămâne deschisă publicului în perioada 6–12 martie 2023, de luni până duminică, între orele 11:30–13:30 şi 15:30–19:30, în Galeria Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.