Franța a decis să întărească vineri controalele la granița cu Spania, pe fondul unui val fără precedent de migranți care au ajuns în ultimele zile în exclava spaniolă Ceuta, din nordul Africii. Criza a reaprins tensiunile din interiorul Uniunii Europene privind viitorul spațiului Schengen și a determinat mai multe guverne europene să ceară măsuri drastice împotriva Spaniei.
O criză de proporții istorice
Potrivit Ministerului spaniol de Interne, aproximativ 49.000 de migranți au intrat în Ceuta doar în decurs de 24 de ore, mulți dintre ei înotând în jurul digului de frontieră de la Tarajal sau trecând prin punctele oficiale de trecere dinspre Maroc. Alte estimări citate în presa internațională vorbesc despre un total de până la 60.000 de sosiri în ultimele zile. Cel puțin 16-18 persoane și-au pierdut viața, iar numărul total al migranților morți în apele din jurul Ceutei de la începutul anului a ajuns la peste 40 — cea mai ridicată cifră înregistrată de la tragedia de la Tarajal din 2014. Situația depășește cu mult amploarea crizei migratorii din mai 2021, când peste zece mii de persoane reușiseră să eludeze controalele de frontieră.
Madridul a trimis întăriri suplimentare de poliție și armată în exclavă — inclusiv scafandri, ambarcațiuni și drone — pentru a sprijini Garda Civilă, copleșită de amploarea sosirilor. Rachid Sbihi, liderul unei asociații locale care reprezintă angajații Gărzii Civile, a descris situația drept o criză umanitară gravă, precizând că forțele suplimentare se ocupă în principal de răniți și de operațiuni umanitare. Mii de migranți, inclusiv copii neînsoțiți, au rămas fără adăpost, dormind în parcuri sau pe trotuarele orașului. Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a deplasat vineri în Ceuta pentru a se întâlni cu forțele de ordine de la frontieră și cu autoritățile regionale.
Franța își întărește frontiera
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat vineri, într-o postare pe X, că a dispus intensificarea controalelor la granița cu Spania, de teamă că migranții ajunși în Ceuta ar putea circula nestingheriți prin întreg spațiul Schengen. Poliția și unitățile militare locale vor fi mobilizate pentru aceste controale, iar Nuñez a precizat, într-un interviu pentru radio RTL, că se află în contact cu autoritățile spaniole și că o unitate mobilă este de gardă non-stop. Franța menține deja, din 2015, controale interne temporare la frontieră, reînnoite constant în baza prevederilor Codului Frontierelor Schengen.
Candidatul de centru-dreapta la prezidențialele franceze, Édouard Philippe, a cerut un „răspuns european" la criză, dar a insistat că Franța „trebuie să își întărească imediat controlul la granița cu Spania". Marine Le Pen, favorită de extremă dreapta în cursa prezidențială, a cerut și ea intensificarea controalelor, promițând că, dacă va fi aleasă, va limita libera circulație Schengen doar la cetățenii UE. Candidatul conservator Bruno Retailleau a mers mai departe, cerând excluderea Spaniei din comunitatea europeană și acuzând guvernul socialist al lui Sánchez că a declanșat criza prin acordarea, în aprilie, a statutului legal pentru jumătate de milion de migranți fără forme.
Un front comun de state cer suspendarea Spaniei din Schengen
Deși reguli speciale se aplică deja pentru Ceuta — cu verificări de identitate la trecerea către Spania continentală sau alte țări Schengen —, imaginile cu valul de migranți au atras atenția întregii Europe, în special a partidelor de dreapta și extremă dreapta. Premierul italian Giorgia Meloni a scris pe X că imaginile din Ceuta demonstrează, încă o dată, că imigrația ilegală necontrolată reprezintă o amenințare reală pentru securitatea frontierelor Europei, iar vicepremierul Antonio Tajani și ministrul Matteo Salvini au cerut explicit suspendarea Spaniei din spațiul Schengen. Ministra austriacă a Migrației, Claudia Bauer, a susținut poziția Italiei, acuzând Spania că „acordă practic bilete de intrare în Uniunea Europeană", prin legalizarea a peste un milion de migranți fără forme legale. Ministra de Interne a Finlandei, Mari Rantanen, a numit situația un „eșec absolut" al politicii spaniole de migrație și o „invazie", cerând ca toate statele europene să susțină propunerea Meloni. Cancelarul german Friedrich Merz și premierul suedez Ulf Kristersson au transmis mesaje similare, iar partidul german de extremă dreapta AfD a cerut, la rândul lui, suspendarea Schengen pentru Spania.
Reacțiile nu au fost unanime. Javí Lopez, vicepreședinte al Parlamentului European din partea Socialiștilor și Democraților, a numit comentariile Meloni „nedemne de un partener european", amintind că Italia a primit sprijin european, nu critici, după ce a găzduit peste 700.000 de sosiri din Libia. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit imaginile din Ceuta „inacceptabile" și a cerut expulzarea rapidă a migranților, precizând că Uniunea Europeană „nu poate permite nimănui să vină fără a respecta regulile" și că responsabilul european pentru Migrație, Magnus Brunner, colaborează strâns cu Spania și este pregătit să se deplaseze la fața locului.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a declarat joi că guvernul de la Madrid este „pe deplin angajat" să ofere un răspuns imediat situației din Ceuta și să pregătească măsurile necesare pentru restabilirea normalității cât mai curând posibil. Cauzele exacte ale afluxului rămân, deocamdată, neclare, iar Comisia Europeană a precizat că analizează, împreună cu Spania, statele membre și organizațiile internaționale, factorii care au declanșat criza, înainte de a trage concluzii oficiale.