Trimis să-i vâneze pe sabotorii ucraineni din interiorul Rusiei, să-i țină în frâu pe activiștii anti-Kremlin și să anihileze operațiunile agențiilor de informații străine ostile, Serviciul de securitate al Rusiei (FSB), principala agenție succesoare a KGB-ului din epoca sovietică, nu mai are timp de nimic altceva.
Această realitate, susțin foști oficiali americani din domeniul serviciilor de informații și analiști de securitate occidentali, ajută la explicarea motivului pentru care este foarte posibil ca FSB să fi trecut cu vederea alte amenințări, inclusiv cea reprezentată de militanții islamiști, cum ar fi cei din ISIS-K, ramură a organizației teroriste Stat Islamic (ISIS), care și-a asumat responsabilitatea pentru unul dintre cele mai sângeroase atacuri comise pe teritoriul Rusiei.
„Nu poți face totul!”, este de părere Daniel Hoffman, fost ofițer superior de operațiuni al CIA și fost șef al stației de la Moscova a agenției americane de spionaj extern.
„Exerciți o presiune mai mare asupra localnicilor și, uneori, nu obții informațiile de care ai nevoie cu privire la un potențial atac terorist. Aici au dat ei greș. Este posibil să fie suprasolicitați cu războiul din Ucraina și cu opoziția politică din țară, iar incidentul din weekend le-a scăpat printre degete!”, a adăugat Hoffman, într-un comentariu făcut pentru Reuters, referindu-se la eșecul serviciilor rusești de securitate, care nu au reușit să prevină masacrul de la sala de concerte Crocus City Hall.
Recunoașterea unui eșec
FSB a anunțat că atacul de vineri a fost planificat „minuțios” și atacatorii și-au ascuns cu grijă armele.
La rândul lui, președintele Vladimir Putin a recunoscut, cu o întârziere de aproape trei zile, că islamiștii radicali au fost cei care au comis atacul. El a precizat, însă, că Rusia vrea încă să înțeleagă cine a comandat carnagiul, menționând că există numeroase întrebări la care Ucraina trebuie să răspundă.
Când a fost întrebat, luni, dacă atacul a reprezentat un eșec al serviciilor de spionaj, Kremlinul a recunoscut că actuala criză dintre Rusia și Occident a dus la o deteriorare a modului în care se făcea schimbul de informații.
„Din păcate, lumea noastră demonstrează că niciun oraș, nicio țară nu poate fi complet imună la amenințarea terorismului.”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Serviciile de informații ale Rusiei au lucrat neobosit pentru a apăra țara.”, a adăugat el.
Cu toate acestea, atacul terorist de vineri, în care cel puțin 139 de persoane au fost ucise și 180 rănite, a subminat serios una dintre promisiunile de campanie ale lui Putin față de poporul rus: asigurarea stabilității și securității interne.
Incidentul sângeros i-a zguduit pe locuitorii Moscovei, care au fost până acum, în mare parte, feriți de violența directă a războiului din Ucraina, în pofida atacurilor ocazionale cu drone, lansate de grupări pro-Kiev.
Avertismente ignorate
Indiferent dacă teroriștii au fost recrutați de ISIS, după cum susțin gruparea islamistă și Occidentul, sau dacă ar exista un fel de „legătură ucraineană”, așa cum sugerează Putin, au existat semnale de avertizare care nu par să fi fost luate în seamă.
Analiștii în domeniul securității au declarat că modul în care au avut loc atacul și extragerea de la locul carnagiului oferă dovada unei examinări amănunțite, în prealabil, a locului de desfășurare a incidentului sângeros.
Concomitent, presa rusă a publicat imagini de pe camerele de supraveghere ale unuia dintre teroriști, care studia scena masacrului la o dată anterioară.
Pe 7 martie, Ambasada SUA din Moscova a emis o alertă de securitate pentru americani, informându-i că „monitorizează rapoartele conform cărora extremiștii au planuri iminente de a viza adunări mari în Moscova, inclusiv concerte”.
Pe 19 martie, cu trei zile înainte de atac, Putin a ținut un discurs în fața șefilor FSB, în care a respins ceea ce a calificat drept avertismente occidentale „provocatoare” în privința unui act terorist.
„Toate aceste acțiuni seamănă cu un șantaj pur și simplu, cu intenția de a intimida și destabiliza societatea noastră!”, a declarat Putin, la momentul respectiv.
Nina Krushcheva, profesor de Afaceri Internaționale la „The New School” din New York, este de părere că FSB pare să fi avut în vizor ISIS.
Dar, adaugă ea, viziunea lui Putin, potrivit căreia Rusia era blocată într-o luptă existențială cu un Occident condus de SUA, ar fi făcut dificil pentru Moscova să ia în serios, de bunăvoie, un avertisment de securitate din partea Washingtonului.
„Există multă neîncredere. Nu este ca și cum America nu ar fi implicată în operațiuni de dezinformare.”, spune ea.
„În lumea lui Putin, în care se duce o bătălie existențială între Rusia și Occidentul care vrea să submineze și să demoleze Rusia, bineînțeles că el nu ar fi crezut. Având în vedere trecutul său în KGB, de unde ar fi știut el că America nu își creează propria operațiune, sub un steag fals?”, afirmă Krushcheva.
O operațiune sub steag fals este un act comis cu intenția de a disimula sursa responsabilității, cu scopul de a arunca vina asupra unei alte părți.
FSB, ocupat cu dușmanii lui Putin
John Sipher, care a făcut un stagiu în Rusia în timpul carierei sale în cadrul Serviciului Național Clandestin al CIA, este de părere că FSB a greșit, deoarece a fost prea concentrat asupra amenințărilor politice și de altă natură la adresa lui Putin și a guvernului său.
„Serviciile de securitate se ocupă mai mult de protejarea Kremlinului decât de protejarea oamenilor.”, spune Sipher, care a prezis că Putin va folosi acum atacul pentru a justifica o nouă acțiune pe plan intern sau împotriva Occidentului și a Ucrainei.
Un alt avertisment a fost lansat pe 2 martie, în sudul Rusiei, atunci când forțele speciale ale FSB au ucis șase bărbați înarmați, pe care i-au identificat ca fiind membri ai ISIS.
Trei dintre bărbați se aflau pe o listă federală de persoane căutate, după ce uciseseră trei polițiști în anul precedent. FSB a descoperit și o ascunzătoare de arme.
Pe 7 martie, FSB anunța că a împiedicat un atac asupra unei sinagogi din Moscova, care fusese plănuit de o celulă a ISIS, și că atacatorii au fost uciși într-un schimb de focuri.
Riccardo Valle, expert în mișcările jihadiste, a declarat pentru Reuters că incidentul din 2 martie ar fi trebuit să aprindă semnale de alarmă.
„Cred că forțele de securitate au descoperit că există o rețea a ISIS în Rusia, una puternică, capabilă să achiziționeze arme și să opună o rezistență puternică împotriva forțelor speciale. Acest lucru ar fi trebuit să tragă un semnal de alarmă în agențiile de securitate din Moscova.”, a afirmat Valle, într-un interviu telefonic.
„Poate că așa a și fost, însă nu au putut preveni atacul la timp.”, a mai precizat Valle, director al platformei de cercetare și știri „The Khorasan Diary”, cu sediul la Islamabad.
El a mai spus că a fost, de asemenea, clar, din declarațiile și atacurile anterioare ale ISIS-K, inclusiv asupra ambasadei Rusiei din Kabul, în 2022, că grupul luase Rusia în vizor.
Liderul rus, amenințat direct de ISIS
Între timp, ISIS i-a amenințat pe rușii „sălbatici“ cu „masacrul” , inclusiv pe Putin, pentru torturarea bărbaților suspectați că au făcut sute de victime la sala de concerte de lângă Moscova.
Cei patru bărbați acuzați că au comis masacrul au fost filmați în mod repetat, loviți, electrocutați și mutilați. Unuia dintre ei i-a fost tăiată o bucată de ureche, fiind forțat, ulterior, să o mănânce, de către forțele de securitate ruse care i-au capturat și interogat.
Într-un afiș răspândit rapid prin intermediul rețelelor de socializare, ISIS îi descrie pe ruși ca fiind „sălbatici” și îi cere lui Putin „să nu mai tortureze prizonierii Statului Islamic”.
Gruparea islamistă radicală susține că imaginile și videoclipurile cu propriii membri, abuzați și bătuți, nu au făcut decât să sporească „pofta de sânge pentru mii de frați ai lor”.
Patru suspecți au fost puși sub acuzare pentru terorism. Trei dintre ei și-ar fi recunoscut vinovăția. Cu fețele umflate și vinete, ei au ajuns la tribunal purtând semnele unor bătăi crâncene.
Unul dintre ei, adus în scaun cu rotile, dădea impresia că abia era conștient în timpul audierii. Starea lor a ridicat serioase semne de întrebare în privința mărturisilor pe care le-au făcut, numeroși experți considerând că ei nu au vorbit liber.
Presa rusă scrie că serviciile de securitate i-ar fi torturat în timpul interogatoriilor. Instanța a dispus pentru ei arest preventiv, până în 22 mai.