Rezultat previzibil pentru orice specialist în drept constituțional sau în materia drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, consfințite în tratatele internaționale la care România este parte. Amnistia și grațierea, pentru fapte de corupție, nu pot fi interzise printr-un demers de revizuire a Constituției sau prin adoptarea unei legi organice. Curtea Constituțională a făcut “zob”, ieri, proiectele inițiate atât de către Coaliția PSD-ALDE, cât și de Opoziție, reprezentată de PNL și USR, care vizează revizuirea Constituției pentru a pune în acord Legea Fundamentală cu rezultatele Referendumului organizat de Klaus Iohannis în data de 26 mai. Toți judecătorii, inclusiv cei numiți la Curtea Constituțională de Klaus Iohannis – Livia Stanciu și Simina Tănăsescu – au constatat, în bloc, că o astfel de interdicție nu poate face obiectul revizuirii Constituției, deoarece încalcă limitele acesteia, și că amnistia și grațierea infracțiunilor de corupție nu poate fi interzisă. Concret, Curtea Constituțională, care a validat, din punct de vedere tehnic și procedural, rezultatele referendumului din 26 mai, arată, fără echivoc, faptul că această consultare populară a fost făcută degeaba, întrebările (cel puțin una dintre ele) a fost profund neconstituțională, imposibil de aplicat și care a supus votului popular chestiuni în care nu se poate pronunța.
“Jurnalul” a prezentat, încă de la momentul în care Klaus Iohannis a anunțat public temele pentru care intenționa să consulte poporul, printr-un referendum pe teme de justiție, că acesta este un demers pur propagandistic, care intră în coliziune directă și de netolerat cu principiile constituționale, cu statul de drept și cu normele internaționale care garantează drepturile fundamentale ale omului, În ciuda acestei evidențe, referendumul a fost organizat odată cu alegerile europarlamentare din data de 26 mai, președintele obligând statul să cheltuiască 37 de milioane de euro, doar pentru a oferi Partidului Național Liberal, formațiune care îi susține candidatura la prezidențiale lui Klaus Iohannis, “muniție” electorală.
După ce referendumul s-a consumat, PNL a ieșit pe primul loc în aceste alegeri, iar Curtea Constituțională a validat această consultare populară inutilă și nedemocratică, prin întrebările adresate, clasa politică, indiferent de tabără - Putere sau Opoziție – s-a repezit să inițieze poiecte de revizuire a Constituției, unul mai bizar decât celălalt, pentru a oferi satisfacție poporului care a votat la referendumul lui Iohannis. Astfel, PNL și USR, pe de o parte, și ALDE cu PSD, pe de altă parte, au inițiat proiecte de modificare a Costituției, care cuprind, printe altele, și introducerea în Legea Fundamentală a interdicției amnistiei pentru fapte de corupție de către Parlament, precum și a grațierii individuale, tot pentru fapte de corupție, de către președintele României. Ambele proiecte au ajuns pe masa Curții Constituționale care, ieri, le-a dat tuturor, lovitura de grație: NU SE POATE!
Intenția încalcă normele internaționale
Referendumul din 26 mai a întrunit aproximativ 6,5 milioane de răspunsuri afirmative la întrebarea lui Iohannis “Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiunile de corupție?”. Era evident pentru cel care a formulat această chestionare, dar și pentru cei care au promovat și susținut acest demers, că Întrebarea, profund neconstituțională în raport cu textul actual al Legii Fundamentale, nu poate fi implementată în legislație decât prin revizuirea Constituției.
Însă mai grav este că, înainte de a formula întrebarea pe care a adresat-o, prin consultare populară, președintele putea pur și simplu să citească prevederile articolului 74, alineatul 2, din Constituție, unde scrie, negru pe alb, că “nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea”.
Rezultatul unui referendum popular consultativ are caracterul unei inițiative cetățenești de propunere de lege, chiar dacă numărul celor care răspund este semnificativ mai mare decât în cadrul unui demers de strângere de semnături în acest scop. Însă interdicția prevăzută la art. 74, alineat 2, operează în ambele situații.
Pe de altă parte, având în vedere necesitatea revizuirii Constituției, pentru a putea introduce în legislație răspunsul afirmativ obținut la această întrebare, denotă caracterul tipic dictatorial al demersului și obediența cu care clasa politică s-a aliniat acestui demers, post-factum. Mai ales că, după referendum, Iohannis a cerut clasei politice să semneze un pact în care să-și ia angajamentul că va pune în aplicare rezultatele consultării populare.
La capitolul “Limitele Revizuirii”, Constituția arată, în cuprinsul articolului 152, alineat 2, că “nicio revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora”. Mai departe, la articolul 20, Constituția arată că “dispoziţiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu celelalte tratate la care România este parte”.
Luând, strict, Declarația Universală a Drepturilor Omului, document internațional ratificat de România încă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, constatăm că acolo scrie că “toți oamenii sunt egali în fața legii și au, fără nicio deosebire, dreptul la egală protecție din partea legii. Toți oamenii au dreptul la o protecție egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta Declarație împotriva oricăror provocări la o asemenea discriminare”.
Referendumul, acțiune electorală și propagandistică
Interdicția amnistiei și grațierii, în speță, reprezintă o gravă încălcare a dreptului la clemență. Atât a Parlamentului, organism colectiv, cât și a persoanei care ocupă funcția de președinte al României, care poate ierta, în circumstanțe care pot ține de cauze umanitare, un condamnat de la pedeapsa pe care a primit-o sau la o parte din ea. Pe de altă parte, limitarea posibilității amnistiei și grațierii, de plano, doar pentru o anumită categorie de infracțiuni - în cazul de față cele de corupție – reprezintă o discriminare în sensul celor prevăzute în Declarația Univesală a Drepturilor Omului, deziderat preluat și în Constituția României și care nu poate face obiectul revizuirii Legii Fundamentale. Fapt constatat, cum era mai mult decât evident, de toți judecătorii Curții Constituționale, în decizia pe care au adoptat-o ieri.
Ce înseamnă în mod concret acest lucru? Că niciodată, niciun Parlament, indiferent de coloratura politică, nu va putea interzice amnistia și grațierea, indiferent pentru ce categorie de fapte. Și, secundo, referendumul consultativ al lui Klaus Iohannis, cel puțin cu referire la prima întrebare adresată, nu poate fi implementat, deci a fost inutil și folosit exclusiv în scop electoral și propagandistic, cu încălcarea oricăror norme existente într-un stat de drept.
Avocatul Lucian Bolcaș îl desființează pe Klaus Iohannis
Maestrul Lucian Bolcaș, specialist în drept constituțional, a explicat, pentru “Jurnalul”, care sunt efectele și, mai ales, consecințele juridice și politice ale deciziei de ieri a Curții Constituționale. “Referendumul consultativ este unul fără obiect. În cadrul lui, au fost adresate întrebări prin care se aduce atingere unor drepturi fundamentale ale omului. Aceste drepturi sunt protejate de lege. Pe de o parte, Parlamentul, care este organul reprezentativ suprem al poporului și singura autoritate legiutoare într-un stat de drept, s-ar fi aflat în situația de a nu-și putea exercita o prerogativă constituțională. Pe de altă parte, președintele era pus în aceeași situație, fiindu-i limitate prerogativele constituționale, în speță cea de a ierta. Pentru că <
Teza acestuia merge și mai departe și demonstrează absurdul întrebării puse de Klaus Iohannis la Referendum. “Interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție este un amalgam de prevederi legale. Pentru că, în legislație, avem infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, dar și infracțiuni conexe infracțiunilor de corupție. Ce anume s-ar fi interzis de la amnistie și grațiere? (…). Nu se poate revizui Constituția în acest sens. Numai într-un sistem dictatorial este posibilă implementarea unui asemenea sistem. Dacă observați, deși Constituția îi dă dreptul președintelui de a semna decrete de grațiere individuală, domnul Iohannis nu a grațiat nicio persoană în cei patru ani și jumătate de mandat. Aici nu pot decât să dau definiția grațierii, care s-a inventat încă din vremuri străvechi și care reprezintă un act de clemență pe care un conducător îl poate folosi conform propriei sale conștiințe. Ceea ce, în cazul de față, nu există”, a concluzionat Lucian Bolcaș.
CCR i-a luat “jucăria” din campanie candidatului PNL
În plan politic, decizia de ieri a CCR încurcă planurile pentru campania electorală prezidențială. Klaus Iohannis și PNL și-ar fi dorit organizarea unui referendum pentru revizuirea Constituției, inclusiv pentru implementarea acestei interdicții, odată cu alegerile prezidențiale din data de 10 noiembrie. Pe de cealaltă parte, Puterea, respectiv PSD și ALDE, inițiatoare ai unui proiect de lege de revizuire, dorește ca acest referendum constituțional să aibă loc cel mai târziu în cursul lunii octombrie.
Potrivit Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, “înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoţită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituţională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunţe asupra respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea”. În ceea ce privește interzicerea amnistiei și grațierii, nu mai poate fi cazul.
Constituția nu permite revizuirea în materia drepturior și libertăților cetățenilor. Amnistia și grațierea reprezintă astfel de drepturi, inviolabile prin reglementări juridice de excludere
Proiectele de lege de modificare a Constituției, inițiate de partide, pentru a pune în acord Legea Fundamentală cu răspusurile de la prima întrebare de la Referendumul din 26 mai, imposibil de implementat