O reţea multinaţională de cercetare, EU Kids Online, a publicat rezultatele unui studiu care a avut drept subiecţi copii cu vârste între 9 şi 16 ani, din 19 ţări europene – printre care şi România. Raportul a strâns informaţii despre modul în care cei mici folosesc internetul şi a urmărit diverşi indicatori, de la acces la obiceiuri, competenţe, riscuri şi oportunităţi.
Pentru copiii din Europa, smarphone-urile sunt astăzi mijlocul preferat de a intra pe internet, se arată în studiul realizat între toamna lui 2017 şi vara lui 2019. Cei mai mulţi dintre utilizatorii minori afirmă că-şi folosesc smartphone-urile zilnic sau aproape tot timpul. Comparativ cu rezultatele studiului EU Kids Online din 2010, datele recente arată o creştere substanţială atât a folosirii telefoanelor inteligente, cât şi a accesării paginilor de internet. Timpul pe care copiii îl petrec zilnic online s-a dublat aproape în multe ţări, mai ales în categoria de vârstă 15–16 ani.
Smartphone-ul, instrument predilect
În 2010, procentul copiilor care intrau pe internet cu ajutorul telefoanelor lor mobile varia între 2 % (România) şi 31 % (Norvegia). De atunci, procentul utilizatorilor a crescut: la noi, de la 2 % la 86 % ! Pe lângă telefon, computerul este un alt instrument folosit pentru a accesa paginile de internet. În nouă ţări, printre care şi România, circa 40 % din copii accesează internetul zilnic de pe un PC sau un laptop.
Şi timpul pe care micuţii îl petrec online a crescut. În anumite ţări s-a dublat (Franţa, Germania, Italia), în altele, precum România, a crescut până la 3 ore. În 2010, un copil român petrecea zilnic circa 2 ore pe internet.
Comunicare cu familia
La categoria „practici şi competenţe”, studiul încearcă să înţeleagă în ce măsură ştiu copiii să folosească internetul în propriul folos. Cum însă subiectele care pot fi abordate pe net sunt practic nelimitate, studiul s-a limitat la un set de activităţi reprezentative: divertisment, socializare şi educaţie.
Procentul celor care folosesc internetul pentru a relaţiona cu prietenii şi familia este de 77 % în România, faţă de 14 % în Germania. Românii mai folosesc internetul pentru a urmări videoclipuri (77 %), pentru a asculta muzică online (76 %), pentru a intra pe o reţea socială (49 %) sau pentru a verifica preţul lucrurilor de vânzare online (41 %). Doar 37 % din copiii români spun că folosesc internetul în scopuri şcolare.
Jocurile, foarte populare
Jocurile sunt extrem de populare în România, 60 % din minori intrând zilnic pe internet în acest scop. Un procent mare de micuţi cu vârste între 9 şi 11 ani susţine că intră zilnic pe o reţea socială – asta, în ciuda limitelor de vârstă impuse de aceste platforme online şi de regulamentul GDPR, care cere consimţământul părinţilor pentru procesarea datelor personale ale minorilor sub 13, 14 sau 16 ani (în funcţie de ţară).
Activităţile online ale copiilor pot fi şi periculoase, dar sunt şi oportunităţi, se precizează în document. Micuţii care desfăşoară mai multe activităţi online sunt expuşi, e adevărat, mai multor riscuri, dar sunt şi mai bine echipaţi pentru a face faţă, pe viitor, situaţiilor neprevăzute. Inclusiv jocurile online, percepute în general ca o activitate fără rost, ajută la dezvoltarea competenţelor digitale.
Activităţi online inteligente
Competenţele digitale sunt relevante pentru modul în care tinerii participă la viaţa socială, în domeniul educaţional sau ocupaţional. Ele sunt asociate, în mod pozitiv, cu frecvenţa şi diversitatea activităţilor online.
Una din competenţe priveşte capacitatea copiilor de a-şi da seama dacă informaţia găsită online e adevărată şi fiabilă. La noi, 35 % din copii spun că au această abilitate, la fel ca micuţii din Serbia sau Polonia. O altă abilitate este de a şti ce informaţie să împărtăşească online, 64 % din micii români afirmând că ştiu să selecteze informaţia care poate fi distribuită.
Experienţe negative
Raportul ia în calcul şi activităţile sau experienţele online care au un impact negativ asupra copiilor. Sunt ţări (Germania, Slovacia) în care sub 10 % din copiii de 9-16 ani sunt deranjaţi de conţinutul online. În România, Cehia, Serbia, procentul de copii deranjaţi de conţinutul online e mai mare – peste 30 %. A crescut numărul experienţelor negative în rândul micuţilor de 9-10 ani. La noi, 25-39 % din copii au mărturisit că au primit mesaje cu tentă sexuală.
Unul din riscurile accesării internetului de către minori este posibilitatea de a stabili întâlniri offline cu necunoscuţi. În România, contactele minorilor faţă-n faţă cu necunoscuţii întâlniţi pe internet au crescut de la 6 % (în 2010) la 23 %.
Raportul dă cifre şi despre folosirea excesivă a internetului: 11 % din micuţii români au mărturisit că, cel puţin o dată pe săptămână, se privează de mâncare şi de somn, în favoarea activităţilor online.
25.101 copii au fost chestionaţi în cadrul studiului.