Alianța pentru Unirea Românilor a anunțat, ieri, prin vocea copreședinților Claudiu Târziu și George Simion, că a demarat procedurile legale pentru suspendarea și demiterea din funcție a președintelui României, Klaus Iohannis. Demersul este motivat de faptul că șeful statului a încălcat grav Constituția, desemnând, pentru a doua oară, un candidat pentru funcția de prim-ministru, deși știa că acesta nu are nicio șansă să primească votul Parlamentului. A doua motivație a AUR este că, prin aceasta, dorește convocarea alegerilor parlamentarea anticipate. Numai că, ce să vezi, exact suspendarea președintelui ar bloca, inclusiv la nivel teoretic, posibilitatea alegerilor anticipate, deoarece un președinte interimar nu poate dizolva Parlamentul.
Președintele României are posibilitatea, potrivit Constituției, ca, în cazul în care două propuneri de premier înaintate Parlamentului sunt respinse succesiv, într-un termen de minimum 60 de zile, poate dizolva Legislativul, în vederea convocării alegerilor anticipate. Însă, în caz de suspendare, de incapacitate temporară de exercitare a funcției sau de demitere în urma unui referendum național, atribuțiile funcției de președinte al României sunt preluate, pentru 30 de zile, de către al doilea om în stat, care este președintele Senatului.
În calitate de președinte interimar, șeful Senatului nu poate, însă, potrivit Constituției, să exercite niciuna dintre prerogativele cuprinse de la articolul 88 la articolul 91, adică: nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii, nu poate iniția un referendum național și, foarte important, nu poate dizolva Parlamentul. Fără dizolvarea Parlamentului, nu pot fi convocate alegeri parlamentare anticipate.
Criza guvernamentală se va prelungi cu încă trei luni
În mod paradoxal, dacă demersul celor de la AUR ar avea succes, în sensul să poată strânge o majoritate parlamentară care să voteze pentru suspendarea lui Klaus Iohannis, acest lucru doar l-ar ajuta pe președinte, în loc să-l încurce. În perioada interimatului, președintele interimar – Anca Dragu, de la USR – are dreptul să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Însă, evident, eventuala desemnare va avea exact același rezultat ca și desemnările făcute în ultima lună de către Klaus Iohannis. Este greu de crezut, spre exemplu, că Anca Dragu ar desemna un candidat de premier de la PNL, care să fie agreat și de conducerea acestui partid, asigurată de Florin Cîțu. Ar putea desemna un premier de la USR, însă nu ar fi votat nici de PNL, nici de PSD, nici de UDMR. Iar varianta ca un membru USR să desemneze un candidat de premier de la PSD este imposibilă chiar și teoretic.
Astfel, în cele 30 de zile în care Klaus Iohannis ar fi suspendat din funcție, în vederea organizării unui referendum național de demitere, actualul guvern minoritar, condus de Florin Cîțu, ar rămâne neclintit de la Palatul Victoria. Chiar și în cazul în care ar fi organizat cu succes referendumul de demitere, abia după ce se convoacă, organizează și validează noi alegeri prezidențiale, doar președintele nou-ales ar putea desemna un alt candidat, cu șanse, pentru poziția de prim-ministru. Până atunci, însă, Cîțu ar rămâne în funcție.
Acțiune aproape imposibil de dus la bun sfârșit, în actuala realitate politică
În practică, însă, demersul celor de la AUR are șanse aproape zero de reușită. Suspendarea din funcție a președintelui poate fi inițiată de o treime din numărul total al parlamentarilor. Adică 156 de senatori și deputați. AUR numără 42 de parlamentari, iar USR, prin vocea lui Dacian Cioloș, a anunțat, aseară, că nu susține un asemenea demers. PSD, deși nu exclude total susținerea unei asemenea mișcări, joacă rolul partidului responsabil care, într-o perioadă de criză economică, sanitară și politică, nu vrea să adâncească și mai mult problemele cu care se confruntă România. PNL exclude din start o asemenea mișcare, chiar dacă grupul lui Ludovic Orban, desprins din partid, ar putea să semneze, alături de cei de la AUR, pentru inițierea procedurilor de suspendare a lui Klaus Iohannis.
Chiar și așa, mai trebuie peste 89 de voturi care să meargă în acest sens, precum și motive juridice și constituționale care să justifice o asemenea procedură. Nu că aceste motive nu există, dar, pentru aceasta, ar fi trebuit să se consume și ultimul act constituțional al actualei crize politice, respectiv ca Guvernul Ciucă să pice la vot, mâine, în Parlament, iar Iohannis să continue cu desemnarea unui al treilea premier fără șanse. Deocamdată, nu ne aflăm într-un asemenea scenariu.
În cazul în care demiterea lui Klaus Iohannis ar ajunge să fie supusă la vot, prin referendum, este nevoie de participarea a 30 la sută din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente, iar referendumul poate fi validat doar dacă se pronunță cu „DA” sau cu „NU” minimum 25 la sută din totalul alegătorilor din aceste liste electorale permanente.