Liderii talibanilor au justificat atentatul comis în noaptea de luni spre marți la Kabul, soldat cu moartea a 16 persoane, între care și un reprezentant al misiunii diplomatice a României din capitala afgană, prin dorința lor de a negocia de pe poziții de forță cu administrația de la Washington. Masacrul a fost declanșat la doar câteva ore după ce emisarul american anunța că a ajuns la o înțelegere cu gruparea fundamentalistă asupra unui proiect de acord care să pună capăt celui mai lung război al SUA.
„Noi înțelegem că negocierile de pace sunt în desfășurare, însă și ei trebuie să priceapă că nu suntem slabi și, dacă participăm la tratative, vom face acest lucru de pe o poziție puternică”, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, citat de AP. Atacul asupra complexului „Zona Verde” din Kabul, care adăpostește ambasade și sedii ale organizațiilor internaționale, este un răspuns la raidurile SUA și ale trupelor guvernamentale afgane asupra populației civile din țară, a adăugat el. În pofida declarațiilor liderilor radicali, care susțin că atentatele sunt împotriva „invadatorilor străini” și a guvernului din Kabul, dintre cei 16 morți și 120 de răniți ai atentatului comis în noaptea de luni spre marți cea mai mare parte o reprezintă tocmai civilii afgani, pe al căror sprijin talibanii mizează pentru a obține din nou controlul asupra țării. Mujahid a replicat însă că afganii nu ar trebui să locuiască în apropierea unui complex unde se află rezidenți străini. Masacrul a fost declanșat la doar câteva ore după ce emisarul special al SUA, Zalmay Khalilzad, anunța că, la capătul unui an de negocieri, tocmai a încheiat un proiect de acord cu talibanii, ce urmează să fie prezentat în detaliu și aprobat de președintele Donald Trump. Este însă vorba mai mult despre un text care reglementează o retragere americană, decât de un acord de pace. De altfel, notează „Time”, talibanii descriu deja textul proiectului drept o victorie obținută în fața administrației de la Washington. Potrivit documentului de principiu, înțelegerea prevede o retragere inițială, în termen de 135 de zile, prin care 5.000 de militari americani să plece din cinci baze aflate pe teritoriul afgan, punând astfel capăt luptelor care durează de aproape 18 ani. În momentul de față, contingentele SUA numără între 13.000 și 14.000 de soldați. Până acum, talibanii ceruseră plecarea imediată a celor 20.000 de militari americani și ai NATO. În schimbul retragerii treptate convenite în proiectul de acord, insurgenţii s-au angajat la o „reducere a violenţei” în anumite zone - nu însă și la o încetare a focului -, dar şi la garantarea faptului că teritoriile pe care le controlează nu vor servi drept bază pentru organizaţii „teroriste”. De asemenea, în premieră, talibanii ar urma să negocieze direct cu guvernul de la Kabul.
„Nu vă încredeți în talibani!”
Numeroși oameni politici și comandanți militari americani consideră însă că SUA nu ar trebui să se încreadă în promisiunile de pace ale talibanilor. O retragere americană prea rapidă, fără impunerea unor condiții stricte, nu ar aduce pacea, în condițiile în care talibanii au jurat să continue războiul contra guvernului de la Kabul, consideră aceștia. Ei susțin că o retragere majoră a trupelor americane ar trebui să urmeze unui veritabil acord de pace și nu să preceadă unei înțelegeri.
„În Afganistan, talibanii s-au angajat doar în distrugerea totală a țării. Pot fi ei oare crezuți pe cuvânt?”
Sediq Seddiqi, purtător de cuvânt al președinției afgane