Păstrat timp de secole, ca tradiţie locală, Târgul de Fete de pe Muntele Găina atrage, în fiecare an, mii de turişti, în judeţul Alba. Iniţial, aici se strângeau tinerii din întreaga zonă, pentru a-şi găsi perechea. Familiile viitorilor miri negociau – la propriu – cu cele ale viitoarelor mirese, inclusiv situaţia juridică a zestrei. Foarte important în alegerea miresei nu era neapărat aspectul fizic, ci salba, pentru că numărul de bănuţi din salbă arăta dimensiunea zestrei – mai exact, suprafaţa de teren pe care fata o primeşte pentru măritiş, dar şi starea financiară a familiei.
Nici frumuseţea nu avea standardele de astăzi, pentru că fata bună de măritat trebuia să fie „grasă şi frumoasă”, preferate fiind fetele cu şolduri late, „zdravene” şi bune de muncă, ceea ce însemna, în economia satului tradiţional de munte din trecut, capacitate de a aduce pe lume cât mai mulţi copii sănătoşi, dar şi de a face faţă treburilor gospodăriei. Bineînţeles că nu doar miresele erau scoase la vedere, ci şi pretendenţii. Tatăl fetei îşi analiza bine viitorul ginere, pentru că nimeni nu era dispus să-şi dea fata, cu tot cu zestre, unuia care nu corespundea aceloraşi standarde. Obiceiul s-a pierdut, după cel de-al Doilea Război Mondial, însă a fost reluat ca eveniment cultural şi prilej de promovare turistică, în ultimii ani. Mai mult decât o serbare câmpenească, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, organizat o dată pe an, este un bun loc de popas pentru toţi cei care vizitează judeţul Alba în timpul verii. Ediţia din acest an s-a desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute, sâmbătă şi duminică, pentru că s-a păstrat tradiţia organizării târgului în fiecare an, în prima duminică de după Sfântul Ilie.
Marcă înregistrată a Consiliului Judeţean
În mod tradiţional, pegătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte de târg, iar duminica, la prima oră a dimineţii, cu noaptea în cap, cum se spune în popor, toţi urcau pe munte, în poiana unde avea loc evenimentul. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc, de către preoţii care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoţită de cântece şi schimb de jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816. În decursul timpului, la Târgul de Fete au participat, potrivit relatărilor istorice, personalităţi importante, precum împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, în 1852, Ionel I.C. Brătianu, prim-ministru al României din perioada interbelică, pentru vizita lui fiind amenajată o tabără de corturi. A participat şi regele României, Ferdinand I, în anul 1924, în prezenţa căruia s-a sfinţit „Crucea Iancului”. Tradiţia deschiderii târgului a rămas neschimbată: o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu – femei care dau semnalul deschiderii evenimentului, prin tulnic, instrument muzical tradiţional din Munţii Apuseni.
Începând din 2006, Târgul de Fete de pe Muntele Găina este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi are ca slogan chemarea: „Hai pe Muntele Găina, hai pe muntele dragostei!”.
Ce se mai poate vizita în aceeaşi zonă
Comuna Avram Iancu, în care se organizează evenimentul anual, face parte din zona turistică a Munţilor Apuseni, a treia în judeţul Alba, poate cea mai importantă din judeţ şi una dintre cele mai reprezentative ale ţării. Un circuit turistic în această zonă trebuie să includă, neapărat, Cascada Pişoaia, Cheile Pojoriţei sau Dealu cu Melci. Pasionaţii de etnografie şi de arhitectură tradiţională pot vizita, tot în această zonă, Biserica de lemn Vidra, Casa ţărănească din secolul al XVIII-lea, din Vadu Moţilor, Moara şi piua veche din secolul al XIX-lea, din Vadu Moţilor sau Casa memorială Avram Iancu. Istoricul comunei este strâns legat de istoria Ţării Moţilor, vatră a numeroase evenimente care au marcat istoria poporului român. Istoria Ţării Moţilor şi a Vidrei de Sus este strâns legată de istoria mineritului de pe Valea Arieşului superior, de evoluţia meşteşugului prelucrării lemnului şi de activitatea comercială a acestei zone. Primele atestări istorice datează din secolul V î.Hr., când agatârşii cei iubitori de miere şi metale nobile au locuit în regiune, iar după ei, dacii. Vechii locuitori ai comunei fac parte din familia moţilor sau „topilor”, cum sunt cunoscuţi locuitorii din ţinutul Câmpenilor, urmaşi direcţi ai dacilor şi ai coloniştilor romani. Au fost numiţi moţi, de la chica antică, un obicei dacic purtat de bărbaţi, întâlnit până în a doua jumătate a secolului al XIX -lea în această regiune.
Turismul rural a înflorit
Cele mai multe locuri de cazare pentru Târgul de fete sunt în pensiunile turistice de la Albac - aproximativ 200 din cele peste 6.000 care se pot găsi în zona rurală a judeţului Alba, care atrage anual jumătate de milion de vizitatori. Anul trecut, numărul acestora s-a dublat, datorită evenimentelor prilejuite de Centenar. Media estimată a înnoptărilor este de 2-3 nopţi de persoană, în structurile de cazare din care 60% sunt pensiuni.
Relaxare la Ocna Sibiului
Cea mai apropiată zonă în care turiştii care vizitează Munţii Apuseni pot merge la relaxare şi tratamente balneare este Ocna Sibiului, renumită pentru apa termală sărată. Apa de aici are aproape aceleaşi caracteristici ca şi cea care se folosea pentru tratamente balneare la Ocna Mureşului. Complexul Balnear Ocna Sibiului este cel mai cunoscut centru de tratament din această zonă. Aici se tratează afecţiuni reumatice, afecţiuni inflamatorii subacute şi cronice ale anexelor, sterilitatea şi boli ale aparatului locomotor.