"Am să vă informez pe scurt despre întâlnirea pe care am avut-o cu ambasadorul Norvegiei la Bucureşti. Am abordat o serie de teme de interes bilateral, bineînţeles că dintre ele nu putea să lipsească situaţia familiei de români din Norvegia ai cărei copii au fost luaţi de autoritatea de protecţie locală. Doamna ambasador mi-a dat asigurări că legislaţia norvegiană integrează legislaţia internaţională privitoare la protecţia drepturilor copilului, că această legislaţie se bazează pe considerentele de interes superior al copilului, care prevalează în faţa altor prevederi şi că autorităţile care se ocupă de acest caz vor trata, evident, în baza legislaţiei. (...) Mi-a sugerat că există, probabil, o diferenţă de percepţie şi de raportare, în Norvegia. Autorităţile se bucură de toată încrederea cetăţenilor că dau dovadă şi de profesionalism, şi de respectarea legii când au asemenea dosare", a precizat, într-o conferinţă de presă, Tăriceanu.
Preşedintele Senatului a reamintit, în context, că există o delegaţie parlamentară, din care fac parte membri ai Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, care s-a deplasat în Norvegia pentru a se informa cu privire la cazul Bodnariu.
"Acelaşi lucru l-am dorit şi eu - să am posibilitatea unei informări directe, din motive foarte simple şi clare. Accesul în dosar nu îl au decât autorităţile de resort. Nu există posibilitatea intervenţiei, unor, hai să spunem, instanţe sau foruri politice într-o asemenea procedură, lucru pe care trebuie să-l înţelegem. Există o necesitate a păstrării unei confidenţialităţi în legătură cu cazul în speţă, în aşa fel încât interesele copiilor, pe termen lung, să nu fie afectate. Şi sigur că trebuie să ţinem şi noi cont de aceste aspecte, dincolo de aspectele emoţionale şi fireşti pe care le împărtăşim cu toţii, având în vedere o situaţie extrem de delicată pe care o trăieşte această familie din Norvegia. Sunt, din informaţiile pe care le-am primit, aproximativ 53 de mii de cazuri, anual, în care autorităţile pentru protecţia copilului sunt sesizate cu rele practici îndreptate împotriva copiilor. Nu este un caz singular, mi-a explicat ambasadoarea Norvegiei", a afirmat preşedintele Senatului.
Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat că prin această întrevedere a încercat să îşi facă datoria atât ca preşedinte al Senatului, cât şi ca om.
"Îngrijorarea pe care o resimt nu este numai în calitatea oficială pe care o am, dar şi ca părinte, care încerc să înţeleg drama unei astfel de familii", a declarat preşedintele Senatului.
El a precizat că, în cadrul întâlnirii, a discutat cu ambasadorul norvegian la Bucureşti şi aspecte ce privesc o eventuală schimbare a legislaţiei în domeniu în Norvegia.
"Am discutat şi acest aspect. Este vorba, în particular, despre prevederea în baza căreia copiii ar putea să fie găzduiţi, nu adoptaţi, şi de familii din afara Norvegiei. Urmează ca Norvegia să adopte, se pare, aceste prevederi cât de curând, dar ele, în momentul de faţă, nu sunt operaţionale. Deci, nu e vorba de adopţie internaţională, ci este vorba de familii gazdă care primesc copiii. Până în momentul în care se hotărăşte, aş spune, pasul următor, eventual de adopţie, aceste familii care găzduiesc copiii nu sunt obligatoriu familiile care îi vor adopta în viitor, în cele mai multe cazuri. (...) În Norvegia nu există conceptul de adopţie internaţională, slavă Domnului că şi la noi s-a renunţat din perioada în care eram prim-ministru la această procedură nefirească, aş spune, de adopţie internaţională. Şi, sigur, că există, ca şi în alte părţi, posibilitatea adopţiei de către membri din familia apropiată, adică rudele directe. (...) Mi-a menţionat că în Norvegia se intenţionează modificarea legislaţiei, dar fără să mi se fi transmis un anumit orizont de timp", a mai spus preşedintele Senatului.
Sursa: Agerpres