Așadar, azi, 26 august, încep repetițiile pentru prima premieră a acestei stagiuni – De Bergerac. Fantasme din Cyrano de Michele Santeramo, în traducerea Mariei Rotar, spectacol semnat de cunoscutul regizor italian Roberto Bacci, fondator al Teatrului ERA – parte a Teatrului Național al Toscanei, analist și continuator al sistemelor teatrale lansate de Jerzy Grotowski sau de Eugenio Barba, cu care, de altfel, a colaborat intens, spectacolele regizorului italian fiind jucate în numeroase țări din Europa și America Latină, dar și din Orientul mijlociu.
De Bergerac. Fantasme din Cyrano pune în discuție o temă fundamentală a umanității. Astfel, pornind de la una dintre cele mai tulburătoare povești de dragoste din literatura universală, Cyrano de Bergerac de Edmond Rostand, piesa dramaturgului italian Michele Santeramo este o pledoarie pentru asumare, pentru alegeri bazate pe propriile valori intelectuale și spirituale, nu pe aparențe sau pe influențe aleatorii. Povestea unui Cyrano care aspiră la un destin diferit de cel pe care i l-a trasat autorul lui reflectă – cu înțelegere, cu șarm și, totodată, cu luciditate – o posibilitate nouă în această lume polarizată, mereu în criză de opinie și de opțiune.
Spectacolul reunește câțiva dintre actorii cei mai iubiți ai Teatrului Național – Matei Chioariu, Claudia Ieremia, Marin Lupanciuc, Romeo Ioan și Cristina König, cărora li se alătură cea mai nouă membră a trupei Naționalului, Cristina Rotaru Chiperi, încă masterandă a Facultății de Muzică și Teatru și, nu în ultimul rând pe scenografa Corina Grămoșteanu.
Premiera spectacolului este programată în 6 octombrie 2024, la Sala Mare.
Cel de-al doilea proiect de toamnă al Naționalului stă, de asemenea, sub semnul spectacologiei europene. Este vorba despre Petrecerea de nuntă, scenariu de Marie-Louise Bischofberger și Dominic Gould după prozele lui Guy de Maupassant, în traducerea Codruței Popov, scenografia Corina Grămoșteanu. Spectacolul urmărește crearea unei stații românești în interiorul conceptului teatral european inițiat de regizoarea Marie-Louise Bischofberger, privind plasarea în continuum-ul cultural european a uneia dintre figurile marcante ale literaturii, Guy de Maupassant. Astfel, stația Timișoara leagă Teatrul Național de teatrele pariziene La Scala și Théâtre de Poche Montparnasse, spectacolul timișorean fiind urmat de un viitor episod elvețian, ca și de alte stații europene ale acestui proiect născut din serialul radiofonic creat de Marie-Louise Bischofberger și difuzat de postul cultural public național de radio France Culture. Această teatralizare „în serial” permite explorarea universului creativ unic, vizionar al scriitorului francez și a acestei proze care și-a extins influența în toate literaturile Europei, punând bazele literaturii și teatrului de analiză. Secvențele care construiesc „stația Timișoara” prind viață, se înlănțuie, se dezvoltă una din cealaltă, alcătuind un caleidoscop de imagini privind natura umană, într-o tragi-comedie de o infinită minuțiozitate și diversitate. Premiera spectacolului Petrecerea de nuntă va avea loc în 10 noiembrie 2024, la Sala Mare.
În sfârșit, în luna decembrie, Teatrul Național din Timișoara scoate la rampă spectacolul Absurdinia. Într-o sarabandă pe cât de comică, pe atât de profundă, regizorul Gavriil Pinte construiește un parcurs prin literatura absurdului din România, construind un scenariu pe texte din I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec. Un regizor aparte, Gavriil Pinte își construiește prin fiecare spectacol pe care îl montează, propriul univers dramatic, fără abatere. În acest proiect va fi secondat de scenografa Roxana Ionescu. Tot în luna decembrie, Teatrul Național va organiza o nouă ediție a FEST-FDR.
În anul în care Timișoara a fost Capitală Europeană a Culturii, Teatrul Național a dezvoltat un principiu al construcției culturale și al dialogului. Anotimpurile FEST-FDR au operat în egală măsură asupra orizontului de așteptare al publicului, cât și asupra artiștilor din lumea întreagă. Astfel, cucerit de experiența anului 2023, celebrul actor american John Malkovich va reveni în luna noiembrie pe scena Teatrului Național din Timișoara cu un spectacol nou, Infamous Ramirez Hoffmann, scenariu bazat pe capitolul final al cărții Literatura nazistă în Americi a binecunoscutului scriitor Roberto Bolaño. Importanța acestui eveniment extraordinar este dublată de deschiderea mediului de afaceri în a investi în actul teatral electiv, astfel încât prezentarea spectacolului la Teatrul Național din Timișoara va fi asigurată din punct de vedere financiar de Linde Gaz, sponsor principal al TNTm.
Până la finalul anului, vor fi terminate lucrările la Sala 2, Teatrul Național urmând să deschidă publicului unul dintre cele mai revoluționare spații dedicate teatrului și experimentului teatral din România, moștenirea materială, de infrastructură culturală a Capitalei Europene a Culturii, așa cum a definit-o și a sprijinit-o finanțatorul său, Ministerul Culturii.
Nu în ultimul rând, programul de spectacole al Teatrului Național rămâne la fel de consistent. Primul spectacol al stagiunii este Adevărul de Florian Zeller, regia Radu Iacoban, programat sâmbătă, 7 septembrie, de la ora 19, în Sala Mare, urmat de O noapte furtunoasă. Un exercițiu după I.L. Caragiale, regia Ada Lupu Hausvater (marți, 10 septembrie, Sala Mare), Mata Hari, one woman show Roberta Popa (miercuri, 11 septembrie, Studio UȚU), Sunt o babă comunistă, scenariu de Călin Ciobotari după Dan Lungu, regia Antonella Cornici (joi, 12 septembrie, Sala Mare), O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Ada Lupu Hausvater (marți, 17 septembrie, Sala Mare), Aeroport de Ștefan Caraman, regia Ion-Ardeal Ieremia (miercuri, 18 septembrie, Studio UȚU), Durerea fantomă de Vasili Sigarev, regia Ion-Ardeal Ieremia (sâmbătă, 21 septembrie, Sala Mare), Amintiri din epoca de școală de Mihaela Michailov, regia Ion-Ardeal Ieremia (miercuri, 25 septembrie, Studio UȚU) și Aniversarea de Jeroen van den Berg, regia Traian Șoimul (vineri, 27 septembrie, Studio UȚU).
Toate acestea demonstrează pe deplin stabilitatea Teatrului Național din Timișoara, precum și capacitatea sa de a consolidarea direcțiile pe care și le-a asumat. Esențială de la individ la nivel de societate, capacitatea de a proiecta, de a anticipa proiecte de anvergură culturală și civilizațională și de a le duce până la capăt, reprezintă misiunea și privilegiul acestui teatru, girat și susținut de Ministerul Culturii, în a cărui subordine se află.
Stabilitatea pe care o oferă Ministerul Culturii instituțiilor din subordine pentru a-și pune în operă proiectele pe termen scurt, mediu și lung implică, fără urmă de îndoială, enorma responsabilitate pe care o au teatrele publice în a crea prin activitatea lor o rețea vie, dinamică, funcțională, care poartă în ele și diseminează în comunități, în societate, principiile de evoluție și de profesionalism.
Așadar, Teatrul Național din Timișoara începe această stagiune încrezător în misiunea sa și își deschide porțile, invitând publicul să îi fie alături în acest nou început de drum.