Gabriela Şerban, învăţătoare la şcoala gimnazială ,,Henri Mathias Berthelot” din Ploieşti, a inventat un concept nou de predare, prin care elevii săi învaţă literele, adunările și scăderile cu ajutorul personajelor de desene animate, a păpuşilor Barbie sau a poveştilor lui Ion Creangă. Dascălul consideră că activităţile din planul de învăţământ sunt prea „triste”, iar copiii au nevoie de un mediu mai plăcut pentru a se dezvolta armonios.
Conceptul inventat de învăţătoarea Gabriela Şerban se numeşte „Clasa de poveste” şi a fost inspirat din basmele preferate ale copiilor: „Povestea mea a început acum cinci ani, când, după o experiență de 15 ani în învățământul de stat, m-am transferat la «Henri Mathias Berthelot». Aici mi-am dorit o Clasă a campionilor. Am muncit foarte mult pentru îndeplinirea acestui obiectiv, am participat la zeci de concursuri, unde copiii mei au câștigat numeroase premii, dar când acești elevi au zburat din cuib, am plâns după anii ce trecuseră prea repede. Analizând câștigurile, dar și pierderile acestei experiențe, am decis să folosesc povestea ca terapie în educație și să creez pentru micuții mei un tărâm doar al nostrum, în care prinții și prințesele să fie zilnic personaje de poveste. Astfel, a luat ființă conceptul ,,Clasa de poveste"”, a mărturisit Gabriela Şerban, pentru Jurnalul.
Clasa cu prinţese şi prinţi
Învăţătoarea a creat „Clasa de poveste” pentru a alunga tristeţea care domneşte în programa şcolară: „În ochii altora, adjectivul «tristă» poate nu este trăsătură definitorie a programei. Şi, totuși, mă întreb zilnic de ce activitățile de învățare nu sunt specifice vârstei? Ce îşi doreşte o fetiță de 6 ani să fie? O prințesă! Dar un băiat? Să fie erou! Studiind foarte bine copiii de la şcoală, dar şi pe ai mei, am aflat că le place să danseze, să cânte, să coloreze, să creeze poveşti! Aceste trăsături comune le-am introdus foarte uşor în activităţile de învățare! Există o singură condiţie: să-ţi pese de ce îi face fericiţi”, mai spune dascălul.
Sunete şi cifre magice
Proiectele din clasă diferă de la o lecţie la alta, iar copiii se distrează în fiecare zi în „Ferma Țapului Ticu”, sau printre planetele din Univers: ,,Morcovel a fost proiectul sunetului M şi a cifrelor de la 0 la 5. Am mâncat atâţia morcovi, încât nu-l vom putea uita prea curând. «Universul» a fost proiectul sunetului, literei S şi a cifrelor de la 5 la 9. Am fost cosmonauţi şi ne-am plimbat de la o planetă la alta. A fost unic şi foarte apreciat de cei care ne-au urmărit. La «Ferma Țapului Ticu» ne-am împrietenit cu Văcuța Lola, Rața Țața, Purcelușul Luță şi Măgarul Țae și am identificat cu ușurință în sarcinile de lucru sunetul şi litera Ț şi adunările în concertul 0-10”, a mai spus Gabriela Şerban.
„Dacă știam că e așa tare la școală, îi spuneam mamei să mă aducă mai devreme, pe la 3 ani!”,
- Sebastian Vasile, 6 ani
,,Eu nu vin la şcoală să învăț, că ştiu deja să scriu! Eu vin că-mi place de tine”
-Luca Dragulin, 6 ani
De unde vă inspiraţi când alegeţi temele pentru ore?
Cand esti învățător, inima ta e atât de mare, încât în ea încape infinită dragoste. Asa este și cu mintea...E creativă și plină de idei, atunci când ești implicat cu adevarat. Educația cu iubire este teoria pe care am folosit-o mereu la toate generațiile mele.Toti functionam mai bine cand suntem iubiți, de ce copiii ar fi diferiți? Din contra, sufletul lor pur are nevoie de emoții reale, iar mintea lor trebuie să se dezvolte încet sau sigur în spiritul stimei de sine. De aceea, toate activitățile mele sunt gândite pentru a-i impresiona pe ei: în fiecare clipa! Nu e greu...trebuie doar sa iti doresti sa-i faci fericiti, sa cauti un cântecel specific fiecărui proiect, sa compui cateva sarcini de lucru intr-un mod atrăgător, sa aduni materiale si sa scrii povestea...sau macar începutul ei!Restul...E povestea noastră săptămânală! O creem împreună, ora de ora! Nu ma pot inspira din niciun loc, deoarece copiii mei sunt unici! Daca le-aș aplica o activitate copiată de la alta clasa, unde copiii sunt diferiți, de unde stiu eu ca si la ai mei va funcționa cu același randament? Nu stiu, de aceea singurii care ma inspira în crearea poveștilor sunt chiar printii si printre ele Clasei de Poveste!
Care este feedbackul elevilor?
A va povesti despre feedback-ul copiilor mei, ar însemna să mă laud si nu e cazul. Va spun doar ca au evoluat foarte mult si iubesc scoala! Despre părinți, povestea este ..de spus! Eu am o datorie etică fata de acești oameni. Alegandu-ma, aceștia mi-au oferit în dar, cadoul lor de la Dumnezeu, cel mai de pret: copilul! Ei m-au creditat cu tot respectul si aprecierea lor, încă din prima zi de școală. Cum as putea sa nu fac totul pentru acești oameni? Părinții mei sunt partenerii mei educativi reali! Cu ei împărtășesc zilnic bucuriile noastre, activitățile si sarcinile noastre. Am o colaborare permanentă cu ei, deoarece avem acelasi scop: dezvoltarea armonioasă a copiilor nostri! Am nevoie mare de ei, de implicarea lor, de sentimentele lor, deoarece din feedback-ul lor, noi, Clasa de Poveste invatam pas cu pas, valori reale: sinceritatea, iubirea, aprecierea, respectul! Copilul sunt rezultatul propriei experiențe, iar daca noi, eu si părinții lui, reușim să creem un mediu plin de iubire si respect, inima copilului înflorește ca un boboc!
Ce aţi schimba în învăţământul primar?
As introduce ,,Obiectivul Personal". Ce este aceasta competenta? Este o întrebare intrinsecă, la care fiecare învățător ar trebui să gaseasca un raspuns, sa alcătuiască un plan si sa reușească în 5 ani să-l îndeplinească.Este ca un vis, ca o dorința pe care trebuie pas cu pas să o îndeplinim. Eu de exemplu, am gândit conceptul Clasa de Poveste, dorindu-mi sa sădesc în inima copiilor valori reale: dragostea pentru cel de langa tine, toleranta, respectul, acceptarea opiniei celuilalt, curajul asumării, așteptarea, aprobarea, patriotismul, sinceritatea...Si lista poate continua! Aceasta lista o am fie in minte, parca-i scrisa cu cariocă mov! Si sper ca, activitățile mele sa creeze pas cu pas, deprinderi corecte si valori reale!
Cele mai simpatice mesaje primite de la copii
„Doamna, eu ador sirenele, dar pe d-voastra va iubesc si mai mult, pentru că dansați și râdeți mai frumos decât orice sirena” ( Antonia Dilimoț)
„Dacă știam că e așa tare la școală, în spuneam mamei sa ma aducă mai devreme..pe la 3 ani! ( Sebastian Vasile)”
,,Eu va iubesc de la Pământ până la cer si stiu ca d-voastra ma iubiti inapoi!” ( Antonia Nica)
,,Eu nu vin la scoala sa învăț, ca stiu deja sa scriu! Eu vin că-mi place de tine ”( Luca Dragulin)