Jurnalul.ro Ştiri Educatie Cum este corect: vroiam sau voiam? Iată cele mai frecvente greșeli întâlnite în limba română

Cum este corect: vroiam sau voiam? Iată cele mai frecvente greșeli întâlnite în limba română

de Redacția Jurnalul    |   

Haideți să vedem niște exemple de greșeli frecvente și varianta lor corectă.

- „Face sens” irită orice timpan și trebuie înlocuit cu „Are sens”;

- „Locație” înseamnă „chirie”;

- „Vroiam” este, de fapt, „vream”. Și dacă vrei să nu te complici, poți folosi verbul a voi și spui „voiam”.

- „Interferă” nu există. Folosește „interferează”;

- „Nu fii incult” trebuie să fie „nu fi incult!”, iar „fii incult!” este în regulă atunci când îți dorești să nu fii cult;

- „Am realizat că” trebuie schimbat cu „mi-am dat seama că” pentru că a realiza înseamnă a termina ceva;

- „A da sfoară în țară” are sens doar dacă ești distribuitor de sfori, altfel, dacă vrei să trimiți o informație, spui „A da sfară în țară” sau „A da șfară în țară”; sfara înseamnă altercație, ceartă, gâlceavă, sfadă, iar șfara, fum înecăcios.

- „A drege busuiocul” este corect „A drege cu busuiocul” și vine de la reîmprospătarea vinului cu ajutorul busuiocului;

- „Am socializat” nu înseamnă „am vorbit pe rețelele sociale”, ci „am trecut ceva din capital privat într-o proprietate a statului”;

- „Super” este prefix și se leagă de substantiv, deci „Ești o super femeie” trebuie să existe sub forma „Ești o superfemeie”;

- „Mă jur pe viața mea” este „jur pe viața mea”;

- „Nu se merită să” este „nu merită să”;

- „Îmi cer scuze” e la fel de acceptat ca „vă cer scuze”, chiar dacă a doua formulare pare cea logică și corectă;

- „Ionel, s-a dus la târg” este „Ionel s-a dus la târg” - virgula între subiect și predicat poate fi distrugătoare de relații;

- „Eu continuu să cred” era corect până de curând, dar a fost schimbat cu „eu continui să cred” sub presiunea uzului masiv;

- „Pistoale, biciclete , mașini de scris” este „pistoale, biciclete, mașini de scris” - virgula se pune imediat după cuvânt;

- „??????????” nu are nicio superioritate față de „?”, ci poate doar să irite;

- Scrisul cu majuscule nu este echivalent de impunere sau superioritate;

- „Fixi” este „ficși”. La fel și „ortodocși”.

- „Doisprezece flori” este „douăsprezece flori” pentru că floare este la genul feminin: „o floare, două flori”;

- „Am avut încredere în ea dar degeaba” trebuie să fie „Am avut încredere în ea, dar degeaba”, cu virgulă înainte de „dar”;

- „Salutar” nu are treabă cu „a saluta”, ci înseamnă „cu caracter salvator”;

- „Merg la servici” este „merg la serviciu”.

- „Vei lua maxim cinci puncte” este „vei lua maximum cinci puncte” - aici maximum înseamnă cel mult; valabil și invers, cu minimum;

- „Fortuit” nu are nici o legătură cu a fi forțat. Înseamnă ceva venit pe neașteptate, întâmplător.

- „De asemenea” sau „deasemenea”? Mergeți mereu pe prima variantă. La fel și când aveți dubii în cazul „oricum” sau „ori cum”.

- Numai se folosește în sens restrictiv, așa cum este „doar”: „Am numai trei zile la dispoziție să returnez cartea. „Decât” se folosește în construcții negative sau ca termen de comparație: „Nu am decât acest pix, nu și altul”, respectiv „Televizorul meu e mai mare decât al tău”.

„Noștri” și „voștri” sunt adjective pronominale invariabile, așadar nu vor fi scrise niciodată cu doi de i.

 

Subiecte în articol: limba română greșeli frecvente
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri