Statistic vorbind, generaţiile anterioare experimentau mai des starea de fericire decât generaţia actuală, asta deoarece părinţii sau bunicii noştri obişnuiau să-şi concentreze toată atenţia pe momentul prezent, rareori proiectându-şi viaţa în viitor.
În opinia psihologului Andra Tănăsescu, oamenii sunt tot mai nefericiţi deoarece proiectează orice acţiune pe care o întreprind într-un scenariu al viitorului, iar cele mai afectate dimensiuni sunt relaţiile sau viaţa sentimentală. “Părinţii sau bunicii noştri se gândeau mai rar la viitor, deoarece nici prognoza acestuia nu era una radicală.
Ştiau că tot ceea ce fac acum, o să facă şi mâine, şi poimâine, şi tot aşa. Aceştia nu se căsătoreau dependent de un proiect de viitor, pe care şi-l construiau în cuplu, cum ar fi casa, maşina, economiile etc, ci în funcţie de alte criterii: dorinţa de a-şi întemeia o familie, dorinţa de a avea moştenitori etc.(...)
Până la urmă, viitorul trece prin prezent, iar dacă prezentul este distorsionat, automat şi efectele viitorului vor fi distorsionate. Viitorul este doar o plăsmuire a imaginaţiei noastre”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Reconfigurarea tiparului mental, în 3 paşi
...............