Transformarea Bucureștiului a fost cel mai bine surprinsă de-a lungul timpului de aparatul de fotografiat. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, orașul s-a transformat într-o capitală europeană, atât la nivel social cât și la nivel urbanistic, migrând de la orașul oriental către cel occidental. Modificarea s-a produs în context micro, în cadrul mediului familial, dar şi în context macro, edilitar-arhitectural. Stilurile s-au succedat periodic, Capitala devenind o veritabilă școală de arhitectură. Acest tip de devenire îl pot remarca vizitatorii, admirând imagini surprinse de fotograful Iosif Berman (1890-1941), care a lăsat în urma sa imagini menite să stea martore istoriei Bucureştiului interbelic, o bogată arhivă fotografică a modificărilor Capitalei României Mari.
Încercând un jurnal urban în imagini, expoziția coagulează mai multe aspecte legate de viața Capitalei, de la vechiul oraș și obiceiurile acestuia, de la demolarea la reconstruirea sa, până la evenimente și viață socială, politică și culturală a bucureștenilor deceniului al patrulea al secolului trecut.
Vizitatorii vor avea ocazia să vadă orașul vechi așa cum era el, cu ulițe întortocheate, prăvălii și piețe, case și mașini de mult uitate, Parcul Carol, a cărui amenajare este legată de numele primului rege al românilor, demolările vechilor case pentru a permite întinerirea orașului, diferitele evenimente care au ținut cap de afiș în presa vremii. Noul oraș se dezvăluie și el zvelt și dinamic, cu instantanee de la noile serbări, care au necesitat locuri noi de desfășurare și care au reușit o revigorare culturală și economică a Capitalei aşa cum este „Luna Bucureştilor” şi locul său de desfăşurare – Parcul Naţional Carol al II-lea (Herăstrău). Se completează cu imagini ce documentează activitatea electorală, viața socială și obiceiurile urbane. Toate acestea reprezintă un traseu pe harta Bucureştiului interbelic ilustrat de Iosif Berman, pe care îl propune curatorul expoziției, muzeograful Cezar Petre Buiumaci.
Pe parcursul anilor interbelici, fotografiile lui Berman au apărut în „Adevărul”, „Dimineaţa”, „Curentul”, „Realitatea ilustrată”, „România ilustrată”, „Ilustraţiunea română”, „Cuvântul liber”, „L’Indépendance roumaine”, precum și în „National Geographic” şi „The New York Times”, el fiind, de asemenea, corespondent pentru agențiile de știri Associated Press și Scandinavian Newspaper Press.
Geo Bogza i-a spus „omul cu o mie de ochi”, mărturisind că a devenit reporter de dragul fotografiilor lui Berman. Sociologul Dimitrie Gusti l-a numit „coautor al imaginii satului şi ţăranului român”, cerându-i să însoţească echipele monografice în satele româneşti în anii interbelici. Iar Brunea-Fox afirma, retrospectiv şi trist, despre cel dintâi reporter fotograf din presa noastră, că „a trăit atâta vreme cât a putut fotografia”. Berman este cel care a produs o revoluţie în lumea imaginilor fotografice, prin trecerea de la fotografia de tip vedere, gen carte poștală, la aspecte noi, surprinzătoare, ale oamenilor, locurilor și lucrurilor.
Muzeul Municipiului București are între preocupările sale cele două aspecte ale fotografiei: imaginea și tehnica fotografică, realizând, în special în ultima perioadă, expoziții și volume dedicate acestei arte. Astfel, tradiția este continuată prin acest demers, care aduce în prim-plan atât fotografia, cât şi istoria oraşului, prima fiind instrumentul de analiză a evoluţiei urbane.
Expoziția „Bucureștiul văzut de Iosif Berman” va rămâne deschisă la Palatul Suțu până pe data de 29 mai 2022.