Potrivit Transparency International, în ciuda angajamentelor luate la nivel oficial, 131 de state din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupției, în ultimii 10 ani, iar România nu face excepție.
Indicele de Percepție a Corupției (IPC) reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.
„Percepția cu privire la corupția din sectorul public din România este neschimbată de zece ani. Cu doar 45 de puncte din 100, România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte țări din Uniunea
Europeană, alături de Ungaria (43 de puncte) și Bulgaria (42 de puncte). Percepția asupra corupției din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci și prin comparație cu rezultatele din anul 2012, când țara noastră avea 44 de puncte din 100”, au transmis reprezentanții Transparency International.
La nivelul UE sunt însă și state care au înregistrat diferențe de peste 10 puncte în ultimul deceniu. Grecia și Italia au câștigat câte 13 respectiv 14 puncte în perioada 2012 - 2021. Astfel că Grecia avansează de la 36 de puncte în 2012 la 49 de puncte în 2021, iar Italia de la 42 de puncte în 2012 ajunge în 2021 la 56 de puncte.
La polul opus se află Cipru și Ungaria, care au pierdut 13 respectiv 12 puncte în ultimul deceniu, ajungând la 53 respectiv 43 de puncte în IPC 2021. Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte.
Din analiza TI reiese că pandemia de COVID-19 a dat guvernelor ocazia să își extindă puterea executivă, să ascundă informații publice și să restrângă din drepturile cetățenilor. Pandemia a afectat transparența și responsabilitatea inclusiv la nivelul statelor membre UE, expunând semne de îngrijorare cu privire la pași înapoi făcuți chiar și de țările din fruntea clasamentului IPC.
În România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achizițiilor publice, cu efecte implicit asupra transparenței cheltuielilor publice făcute în pandemie. Transparency International Romania readuce în atenția publică Pactele de Integritate, o soluție pentru asigurarea transparenței, eficienței și tratamentului egal în achizițiile publice. Acestea ar permite societății civile să poată monitoriza investițiile publice, inclusiv din prisma utilității și corectitudinii, ar permite identificarea unor probleme sistemice în legislația și procedurile de achiziții publice. De asemenea, utilizarea Pactelor de integritate ca instrument de monitorizare a achizițiilor publice reprezintă o soluție viabilă pentru a reduce riscurile de fraudă și corupție în domeniu.
Transparency International România face următoarele recomandări::
-Includerea Pactelor de integritate ca mecanism obligatoriu de monitorizare publică a procedurilor de achiziții, de la momentul planificării până la execuția integrală, pentru toate achizițiile care depășesc pragurile prevăzute de lege pentru publicarea în Jurnalul Oficial UE.
-Introducerea Pactelor de Integritate ca măsură în cadrul proiectelor finanțate prin fondurile structurale și de investiții.
-Îmbunătățirea SICAP cu informații necesare pentru a înțelege punctele slabe ale sistemului și ale procedurilor de achiziție și pentru a permite formularea unor politici publice coerente în domeniu,
care să remedieze problemele identificate.
-Transpunerea în legislația națională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate.
(sursa: Mediafax)