Zilele trecute a avut loc la Muzeul Județean Teleorman, prezentarea cărții ,,Monografia com. Tătărăștii de Sus, jud. Teleorman (Satele Tătărăștii de Sus, Udupu și Dobreni)”, editată de Centrul Editorial Tehnic al Armatei din București.
Cartea a apărut la inițiativa ing. Ion Pecie, colaborator apropiat al ziarului Jurnalul şi "fiul al satului” Udupu, iar prin colaborarea cu prof. Cătălin Ionuț Florea, lucrarea este a doua realizare monografică. Prima s-a concretizat anul trecut, prin apariția ,,Monografiei localității Siliștea-Gumești, județul Teleorman (Satul Moromeților)”, și cu ajutorul ing Ioan Gheorghe, fiu al satului Siliștea Gumești. Ambele lucrări s-au realizat prin sponsorizarea dlui Ion Pecie. Dintre cei implicați în furnizarea de documente și informații pentru monografie amintim pe: Elena Armenescu, Doru Oprica, Dan Bobeică, Leon Armeanca, Demostene Ion Victor Burcea, Florea Ion Sobolu, Lucian Stăncilă, Constantin Popescu, Vasile Simionescu, Adriana Dumitrescu, Mariana Ghinescu și alții.
Timp de trei ani autorii au depus un efort intens, însemnând deplasări, cercetări, studii, contacte, prelucrări și interpretări. Au fost cercetate documente inedite în Arhive, Biblioteci și diverse surse online.
Lucrarea cuprinde 10 capitole în care sunt prezentate: așezarea geografică a comunei Tătărăștii de Sus și mediul natural, un scurt istoric al comunei Tătărăștii de Sus (cele mai vechi vestigii arheologice datează din Neolitic, cultura Gumelnița. Prima atestare documentară datează din anul 1538, în Hrisovul domnesc emis de domnitorul Țării Românești, Radu Paisie (1535-1545). Prima atestare cartografică este în anul 1788 pe harta F. Jos. Ruhedorf când apărea doar un singur sat cu denumirea Tătărăști. În 1791 pe harta lui Specht apar ambele sate, Tătărăștii de Sus și Tătărăștii de Jos.
Este prezentat monumentul istoric din perioada medievală, ,,Curtea întărită a Bălăcenilor” (sec. XVIII). Ansamblul curţii de la Tătărăşti a fost finalizat de Zoiţa Bălăceanu înainte de 1798, când, în paraclisul curţii, a fost îngropat soţul său grec, Anghelache Amiras de la Enosu. În anul 1817, Zoița a dăruit proprietatea lui Ştefan Bellu, pe atunci biv vel logofăt, pentru ca din venitul ei să îngrijească de biserică, „dându-i şi d-ei cîte talere 1000 pe fieşcare an, cît va trăi”. Dar Bellu nu a respectat condiţiile daniei şi a lăsat ansamblul curții boierești de la Tătărăștii de Sus, să se ruineze.
Denumirea de Tătărăștii are legătură cu invazia tătarilor din sec. XIII. Termenul ,,De Sus” provine de la așezarea geografică. Satul Udupu, înființat pe moșia Udupu – Orezeanca, denumită astfel fiind proprietatea mănăstirii Hurezu, se crede că are denumirea de la apelativul administratorului, care avea obiceiul de a bea foarte mult și avea gâtul umed de la băutură și era poreclit ,,Udupu”. Numele satului Dobreni vine de la locuitorii veniți din Valea pârâului Dobru – jud. Vlașca, să muncească pe moșia Elizei Câmpineanu.
În capitolele următoare sunt prezentate: implicarea locuitorilor com. Tătărăștii de Sus în marile evenimente istorice naționale, aplicarea reformelor agrare, evoluția socio-economică și politică în perioada comunistă, colectivizarea forțată, câteva aspecte din perioada postdecembristă, lăcașele de cult (Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel din Udupu, Biserica Sf. Ierarh Nicolae - Lăzărești, Biserica Sf. Ierarh Nicolae Tătărăștii de Sus), primăria comunei, Școlile, Căminul cultural, ocupațiile tradiționale, portul popular, locuința țărănească.
Spre finalul monografiei sunt prezentate activitățile sportive din com. Tătărăștii de Sus și familii cunoscute din localitate: Zoița Bălăceanu (a ridicat Curtea întărită a Bălăcenilor) Ștefan Bellu, Alexandru Bellu, Eliza Grecianu, Ion Cîmpineanu, Presura Bellu (fiică de țărani din Tătărăștii de Sus, căsătorită cu Radu Bellu), prof. Ilie Oprica - publicist, vicepreședinte raion Turnu Măgurele, Burcea Demonstene Ion Victor - responsabil calitate centrala atomică Cernavodă, președintele Asociației Pensionarilor Militari, Burcea Marin - notar, judecător, ing. dr. Ion Pecie, director Chemoil, președintele Asociației petroliștilor independenți din România, Dr. Elena Armenescu, medic, poet, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Gen. Lucian Stăncilă, Gen. Florea Ion Sobolu, înv. Leon Armeanca, jurnalist, criticul literar Ionescu Al. Teodor, profesor doctor în geografie Dan Bobeică, ing. Popescu Constantin director societate agricolă.
Pentru informațiile privind lăcașele de cult creștin-ortodoxe de pe raza comunei Tătărăștii de Sus un rol foarte important l-a avut îngăduința Preasfințitului Galaction Stângă, Episcopul Alexandriei și Teleormanului pentru cercetarea lucrărilor instituției religioase amintite.
Precizăm că în anul 2018 s-au împlinit 480 de ani de atestare documentară a localității Tătărăști. Cartea a fost lansată cu acordul domnului Primar Bogdan Dumitrescu la Căminul Cultural din localitate, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, de Ziua Națională a României, 1 decembrie 2018.
La prezentarea din Alexandria au participat scriitori teleormăneni, profesori, artiști plastici (sculptorul Chifu Panaite), poeti (Theodor Rǎpan, Elena Armenescu) actori (Doina Ghiţescu), autori de monografii, colecționari, reprezentanți ai autorităților locale și județene, oameni pasionați de istorie locală, iubitori de neam și țară.