Deficitul total de finanțare a infrastructurii feroviare a fost de circa 35 de miliarde de lei în perioada 2021-2025, recunosc autoritățile. Astfel, alocarea financiară pentru activitățile de mentenanță și reînnoire a fost la un nivel de 49,46% din necesar, iar pentru lucrările de modernizare, de 43,47%, ceea ce a făcut ca procentul general de asigurare a finanțării infrastructurii să fie doar de 45,76%. Cifrele apar în „Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026 -2030”, proiect de hotărâre pus acum în dezbatere publică de Ministerul Transporturilor.
Ca prioritate absolută, documentul stabilește demararea programului de recuperare a deficitului de infrastructură feroviară prin reînnoirea acesteia. Strategia este corelată cu Master Planul General de Transport al României și include proiectele prioritare pentru modernizarea infrastructurii TEN-T și a coridoarelor feroviare europene în perioada 2026 - 2030. Aplicare noii strategii necesită însă foarte mulți bani. De exemplu, numai necesarul de finanțare pentru întreţinerea infrastructurii este de 1,22 de miliarde de euro anual la preţurile actuale, iar modernizarea infrastructurii de pe cele două coridoare europene de transport care traversează țara noastră - la 6 miliarde de euro până în 2030.
Strategii avem, dar ducem lipsă de rezultate
Actuala Strategie de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2020-2025 (aprobată prin HG nr. 985/2020) s-a concentrat pe modernizarea Coridorului Rin-Dunăre, reînnoirea a peste 400 km de cale ferată și atragerea a peste 26 de miliarde euro în investiții pentru a reduce timpul de călătorie și a crește viteza comercială pe rutele principale. Rezultatele din teren arată însă faptul că starea tehnică a infrastructurii feroviare a continuat să se degradeze în ritm alert.
- Scadențele la reînnoire ale liniilor curente și directe au fost în anul 1990 de 1.364 km, 10,10% din total, în anul 2010 de 5.596 km, corespunzător a 41,14% din total, în timp ce în anul 2025 au fost de 9.753 km, adică 72,56% din total;
- Lungimea liniilor de cale ferată care sunt epuizate din punct de vedere tehnic, aproape s-a dublat într-o perioadă de 15 ani și s-a cvadruplat în 20 de ani;
- Ponderea lungimii de reţea prevăzută cu linie electrificată este relativ redusă, sub 40% din lungimea totală a reţelei, ceea ce reprezintă un element limitativ din punctul de vedere al eficienţei energetice şi al reducerii emisiei de GES şi de substanţe poluante. La nivelul Uniunii Europene ponderea liniilor electrificate este de 53,2%;
- Aproximativ 68% din totalul staţiilor de pe reţea sunt dotate cu sisteme de semnalizare cu comandă centralizată: CE, CED şi sisteme hibride, în general conectate cu instalaţii BLA;
- Consecinţa finanţării necorespunzătoare a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare este degradarea progresivă şi apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defectări care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor pentru asigurarea condiţiilor minimale de siguranţă;
- Consecința finanțării la un nivel de sub 20% față de necesar a lucrărilor de reparații a avut ca efect direct creșterea cu 54% numărului de restricții de viteză pe infrastructura feroviară și cu 26,80% a lungimii restricțiilor de viteză, de la 696 km la 1.688 km, raportat la nivelul anului 2021.
2,78 de miliarde de euro este valoarea estimată a investițiilor care trebuie făcute pentru electrificarea a 18 secții de circulație a infrastructurii feroviare până în 2030.
Modernizarea rețelei de pe coridoarele europene
Un punct central al noii strategii este și continuarea modernizării infrastructurii de pe cele două coridoare feroviare europene care traversează țara noastră, iar costurile investițiilor sunt estimate la circa șase miliarde de euro până în 2030. Aici apar o serie de proiecte precum:
-
Reabilitarea liniei feroviare Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Caransebeș, parte a Coridorului Orient/Est - Mediteranean (4,25 de miliarde de euro, TVA inclusă);
-
Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria, componentă a Coridorului Rin-Dunăre, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, secțiunea Braşov - Sighişoara (780 de milioane de euro);
-
Implementarea măsurilor necesare asigurării funcționalității sistemului ERTMS (427 de milioane de euro).
România este traversată de două coridoare europene, Rin - Dunăre și Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee.
Coridorul feroviar de mare viteză așteaptă studiul de fezabilitate
Proiectul noii strategii abordează și problema construirii unei linii de mare viteză în România. Pentru atingerea acestui obiectiv, Ministerul Transporturilor a comandat un studiu strategic pentru a analiza potențialul coridor feroviar de mare viteză pe ruta Constanța - București - Ploiești - Brașov - Sibiu - Cluj-Napoca - Zalău - Oradea - frontiera româno-ungară. Conform acestuia, au fost luate în calcul mai multe opțiuni, după cum urmează:
Opțiuni pentru traseul București - Constanța
-
Opțiunea 1: Linie nouă cu viteză de până la 300 km/h
-
Opțiunea 2: Linie nouă cu viteză de până la 250 km/h
-
Opțiunea 3: Modernizarea liniei existente până la 200 km/h între București și Fetești; linie nouă cu viteză de până la 250 km/h între Fetești și Constanța
-
Opțiunea 4: Ca opțiunea 3, dar cu păstrarea utilizării traversărilor existente ale Dunării
Opțiuni pentru traseul București - Oradea
-
Opțiunea 1: Linie nouă cu viteză de până la 300 km/h via Târgu Mureș, fără modernizări prin Carpați
-
Opțiunea 2: Linie nouă cu viteză de până la 250 km/h via Târgu Mureș și Zalău, cu modernizări de până la 200 km/h prin Carpați
-
Opțiunea 3: Linie nouă cu viteză de până la 250 km/h via Târgu Mureș, fără modernizări prin Carpați
-
Opțiunea 4: Linie nouă cu viteză de până la 250 km/h pe coridorul feroviar existent (Teiuș), cu modernizări de până la 200 km/h prin Carpați.
-
Valoarea estimată grosier a acestui proiect depășește 10 miliarde de euro, fără a lua în calcul costurile asociate infrastructurii, precum stațiile de cale ferată și depourile. Costurile precise ale acestui proiect vor fi stabilite de studiul de fezabilitate pe care autoritățile urmează să-l comande.
Cum arată bugetul CFR SA anul acesta
Pentru anul 2026, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al administratorului infrastructurii feroviare, compania CFR SA, prevede investiții în valoare de 3,9 miliarde de lei. În paralel, pentru proiectele finanțate prin programe cu finanțare externă nerambursabilă este alocat un buget de 4,33 de miliarde de lei, ceea ce ridică valoarea totală a fondurilor destinate investițiilor la aproape 8,3 miliarde de lei. La nivelul Direcției Dezvoltare Proiecte Feroviare, bugetul de investiții administrat în acest an se ridică la 235,18 milioane de lei și este destinat continuării lucrărilor de reparații capitale contractate în anii anteriori, precum și lansării unor noi investiții.