La sfârșitul lunii septembrie, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și șeful NATO, Jens Stoltenberg, discutau despre vizita la sediul alianței de la Bruxelles pentru o întâlnire cu grupul de țări care oferă Kievului sprijin militar. Scopul era menținerea fluxului de arme occidental, după o contraofensivă de vară care nu a produs un progres major.
În momentul în care Zelenskiy a sosit la sediul NATO, pe 11 octombrie, în prima sa vizită de la invazia Rusiei, nevoia de ajutoare devenise și mai urgentă. Cu patru zile mai devreme, militanții Hamas atacaseră însă Israelul, dând astfel peste cap planurile lui Zelenski.
În acest context, miniștrii Apărării din statele membre ale așa-numitului grup Ramstein s-au întâlnit, din nou, săptămâna trecută. Deși, în privat, și-au exprimat din nou sprijinul față de cauza ucraineană, starea de spirit a oficialilor este mai sumbră, deoarece recunosc că livrările de arme au încetinit, iar ajutorul financiar a fost blocat de politicile interne din țările lor.
Mai mult, în săptămânile scurse de când Zelenski a fost la Bruxelles, presiunea asupra Ucrainei s-a intensificat, aliații sugerând Kievului să găsească cumva o cale spre victorie.
Pe câmpul de luptă, acest lucru devine tot mai dificil, într-un moment în care s-a intrat într-o nouă iarnă grea, cu un deficit de muniție. O altă preocupare este numărul militarilor, deoarece Rusia continuă să arunce valuri de trupe pe linia frontului, în pofida pierderilor suferite, în timp ce Kievul este reticent să trimită mai mulți soldați.
În afara câmpului de luptă, lideri din SUA și Europa încep să se întrebe dacă mai pot continua să pompeze la nesfârșit resurse militare, în ceea ce însuși șeful armatei ucrainene, generalul Valeri Zaluzhni, a calificat ca fiind „un impas”.
La un an de la alegerile din SUA, Kievul este conștient că timpul trece și progresul militar ar facilita partenerilor să-și intensifice ajutorul, susțin surse din guvernul ucrainean. Dar chiar și înainte de atacul Hamas, din 7 octombrie, și de invazia israeliană ulterioară din Gaza, oficialii ucraineni au observat o scădere a interesului occidental, au dezvăluit sub acoperirea anonimatului aceleași surse, citate de Bloomberg.
Zilele trecute, Zelenski și-a asigurat aliații că armata sa se pregătește să lupte pe timp de iarnă, în timp ce o delegație de la Kiev a vizitat Washingtonul. „Acum mă concentrez pe obținerea de ajutor din partea Occidentului.”, a declarat el, pe 16 noiembrie. Concentrarea lor „s-a schimbat însă, atât din cauza Orientului Mijlociu, cât și din alte motive. Fără sprijin, vom merge înapoi!”, a avertizat el.
Perspectivă terifiantă pentru Est
Realitatea pentru Ucraina este că linia frontului abia dacă s-a schimbat în mod semnificativ timp de un an. Europenii șovăie în efortul lor de a expedia muniția de artilerie de care ucrainenii au mare nevoie, în timp ce apar tot mai multe semne de oboseală politică, în special în SUA, cel mai important susținător al Kievului.
În aceste condiții, există o îngrijorare din ce în ce mai mare față de perspectiva ca un ajutor militar în scădere sau insuficient să-l forțeze prematur pe Zelenski să intre în negocieri de pace de pe o poziție vulnerabilă sau, mai rău, să permită Rusiei să străpungă liniile ucrainene și să-l determine pe președintele Vladimir Putin să nu mai aibă niciun interes pentru a negocia.
Aceasta este o perspectivă care îi îngrozește pe unii lideri din Europa de Est, care și-au amplificat avertismentele în privința adevăratelor intenții ale Kremlinului. Ei spun că Rusia nu se va opri la granițele Ucrainei, iar unii dintre occidentali nu înțeleg încă pe deplin care este miza.
Riscul este ca aliații Ucrainei să dea semnalul că nu iau apărarea suficient de în serios, a declarat, luna trecută, premierul estonian, Kaja Kallas, a cărei țară se învecinează cu Rusia. Vecinul său baltic, Gabrielius Landsbergis, ministrul de Externe al Lituaniei, a spus, la rândul său, că lipsa unui sprijin militar urgent ar putea forța Ucraina să se angajeze în negocieri pe care nu le dorește cu Rusia.
„Sunt îngrijorat în legătură cu capacitatea noastră colectivă de a contribui la victorie, când văd că nu se furnizează noi tancuri, noi sisteme de rachete și nici măcar muniție, că nu se găsesc soluții, iar deciziile Uniunii Europene durează luni de zile!”, a afirmat Landsbergis. Prin comparație cu Rusia, care primește ajutor din partea Coreei de Nord, situația „pare comică”, a adăugat el.
Saturație americană
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a fost la Kiev, săptămâna trecută, pentru a reafirma susținerea Americii. Pachetul de sprijin existent expiră la sfârșitul anului și, având în vedere că aripa conservatoare a republicanilor se află la conducerea Camerei Reprezentanților, președintele Joe Biden întâmpină dificultăți în continuarea finanțării.
Pentagonul a declarat la începutul acestei luni că a fost deja nevoit să reducă fluxul de arme către Ucraina, din cauza unui blocaj în Congres. Campania electorală prezidențială de anul viitor îi va îngreuna și mai mult situația lui Biden, mai ales dacă se va confrunta cu Donald Trump, care i-a criticat în mod repetat pe membrii Congresului pentru ajutorul acordat Kievului.
Din punct de vedere politic, pentru Biden va fi extrem de dificil să „vândă” alegătorilor un eventual impas ucrainean, în timp ce adversarii săi promit să pună capăt războiului într-o singură zi. Un sondaj Gallup, realizat la începutul lunii noiembrie, a arătat că 41% dintre americani consideră că guvernul lor face deja prea mult pentru Ucraina, față de numai 29%, în iunie.
În urmă cu aproximativ o lună, mai exista încă speranța că SUA ar putea reuși să impună în cele din urmă finanțarea pentru Ucraina prin Congres, dar acum există prea puțin optimism, a dezvăluit recent un diplomat din UE, citat de Bloomberg. Săptămâna trecută, Congresul a convenit asupra unui proiect de lege provizorie pentru a prelungi finanțarea guvernamentală până la începutul anului 2024, dar nu a inclus asistență pentru Ucraina sau Israel.
Lupta pentru muniție
Cu excepția unei cantități relativ mici de muniție de artilerie, solicitările de ajutor militar formulate de partea israeliană către SUA se suprapun foarte puțin cu sistemele de armament pe care le dorește Ucraina.
Dar această realitate s-ar putea schimba, mai ales dacă războiul din Gaza se extinde, ceea ce ar putea pune în pericol livrările. Zelenski s-a plâns, zilele trecute, că aprovizionarea cu obuze de 155 de milimetri a scăzut, după ce Israelul le-a cerut americanilor acest tip de armament.
Îngrijorarea generală la Bruxelles este că lipsa unei asistențe continue în materie de armament i-ar oferi lui Putin o pârghie, a mărturisit un alt diplomat din UE, citat de Bloomberg. Și, încheierea unei înțelegeri cu Rusia nu este o alternativă, susține președintelui leton, Edgars Rinkevics, un alt stat baltic care a fost printre cele mai vocale în mobilizarea sprijinului pentru Ucraina. Orice încetare a focului ar risca ca Rusia să revină mai puternică, a spus el.
„Pur și simplu trebuie să continuăm și trebuie să lucrăm la un sistem de sprijin pe termen mai lung sau structural pentru Ucraina, ținând cont că, în același timp, Rusia își mobilizează economia, forțele și este pregătită pentru un efort de durată.”, a declarat el, într-un interviu acordat la Bruxelles.
Concomitent, jocurile politice din SUA pun tot mai multă presiune pe umerii UE. Diplomații europeni spun că s-au pregătit pentru un scenariu în care sprijinul american ar putea scădea.
În timp ce blocul comunitar european poate oferi Ucrainei sprijin financiar, acesta poate satisface doar o foarte mică parte din ceea ce oferă SUA în materie de armament, a afirmat, recent, Liana Fix, cercetător pentru Europa la „Council on Foreign Relations”.
Ambele părți folosesc mai multă muniție decât pot furniza. Dar, spre deosebire de Europa sau de SUA, economia Moscovei este pe picior de război, ceea ce permite industriei să pompeze obuze, drone și alte arme, mai consistent.
„Înlocuirea chiar și a unei părți importante din sprijinul militar al americanilor va fi pur și simplu imposibilă, deoarece europenii pur și simplu nu au stocuri de unde să scoată armament! De aceea este atât de important ca SUA să repună în funcțiune finanțarea pentru Ucraina.”, a precizat Fix.
Fisuri în UE
Rusia urmează să producă anul viitor aproximativ două milioane de cartușe, iar acest lucru se adaugă la ajutorul extern din partea Coreei de Nord, care se ridică la peste un milion de obuze, a anunțat, recent, un deputat sud-coreean.
Concomitent, UE a recunoscut că nu-și va atinge obiectivul, acela de a furniza Ucrainei un milion de cartușe de artilerie până la sfârșitul lunii martie, în pofida eforturilor de a-și dezvolta industria de apărare, în timp ce doi membri ai blocului comunitar, Ungaria și, mai nou, Slovacia, au devenit tot mai vocali împotriva continuării sprijinului pentru Kiev.
Premierul ungar, Viktor Orban, liderul UE cel mai apropiat de Putin, a cerut ca blocul să aibă „o discuție urgentă” despre Ucraina, deoarece situația de pe câmpul de luptă a rămas „în mare parte neschimbată”.
Orban, care a criticat, de asemenea, sancțiunile împotriva Rusiei, a declarat că nicio decizie privind ajutorul sau garanțiile de securitate nu ar trebui să vină fără un consens, în condițiile în care Budapesta este pregătită să-și folosească dreptul de veto.
Recenta victorie electorală a liderului olandez de extremă dreapta Geert Wilders se adaugă, de asemenea, la acest curent. El susține că banii și echipamentele de apărare ar trebui păstrate pentru forțele armate ale țării sale.
De altfel, chiar înaintea conflictului dintre Israel și Hamas, o serie de dezbateri și incidente au ridicat unele îndoieli cu privire la angajamentul european față de Ucraina.
În primul rând, a existat o dispută tensionată cu Polonia, cel mai important aliat european al Ucrainei, în legătură cu exporturile de cereale, care a dus la ceea ce părea să fi devenit o amenințare a Varșoviei în privința opririi livrărilor de arme.
Polonia a declarat că a fost înțeleasă greșit și, odată cu câștigarea alegerilor de către opoziție, la 15 octombrie, probabil că se va alinia mai mult cu Europa de Vest. Noul guvern din Slovacia a promis însă că va opri o parte din ajutorul militar.
De asemenea, UE se străduiește să cadă de acord asupra diferitelor cote de finanțare, iar planurile pentru un al 12-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei sunt în curs de elaborare. Comisia Europeană a recomandat oficial deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina. Pentru aceasta, însă, este nevoie de acordul tuturor statelor membre, iar Ungaria se opune.
Premierul italian, Giorgia Meloni, a rezumat cel mai bine deteriorarea unității, la începutul lunii noiembrie. Meloni a declarat că a văzut „multă oboseală” din partea „tuturor părților” și că „suntem aproape de momentul în care toată lumea înțelege că avem nevoie de o cale de ieșire”.
Toate acestea reprezintă începutul a ceea ce ar putea fi câteva luni extrem de dificile pentru Ucraina. Așteptările privind contraofensiva ucraineană sunt scăzute la începutul iernii, având în vedere că este probabil ca vremea să îngreuneze și mai mult acțiunile ucrainenilor, iar rușii lovesc permanent infrastructura energetică a țării.
Rușii jubilează
De cealaltă parte, confruntată cu un război de lungă durată, Rusia consideră că soarta conflictului se schimbă în favoarea sa, potrivit unor surse de la Moscova, citate de presa occidentală.
În opinia lor, Putin are două opțiuni: să continue să macine armata ucraineană pentru a-și uza adversarul și aliații săi sau să încerce să organizeze o nouă ofensivă majoră, în primăvară.
Deocamdată, pe frontul ucrainean, situația pare blocată. Într-o postare pe platforma de socializare X, Lloyd Austin a încercat să întărească angajamentul SUA, nu numai față de Ucraina, ci și față de aliații europeni și publicul american. „Lupta Ucrainei împotriva agresiunii lui Putin este un maraton”, a spus el, „nu un sprint”.