România are o frontieră dublă cu Ucraina; pe lângă cea din Nord, Dunărea și Marea Neagră formează alte ,,porți” spre una din țările mari ale Europei. Dacă adăugăm și frontiera Republicii Moldova spre Est și Nord, vedem cât de accesibile sunt căile spre Kiev, Odesa, Lvov, Cernăuți. Din păcate, Ucraina, unde trăiește și o mare comunitate românească, este marea necunoscută pentru economia noastră; la București, schimburile sunt vizibile îndeosebi prin contrabanda pe scară mare cu țigări peste Tisa sau pe cărările secrete din Bucovina la care se adaugă transferurile unor fotbaliști.Pentru că se anunță creșteri reduse în zona Euro, un război comercial China-SUA, turbulențe pe relația UE-SUA, este evident că economia românească va fi influențată rapid , prin comenzi mai reduse de pe principala piață de export- Uniunea Europeană, care pierde și Marea Britanie. Cum se vor compensa pierderile de viteză? Consumul intern, și așa ,,vinovat” de suportul pe care îl asigură ritmului de creștere a PIB-ului, nu va putea prelua restrângerea comenzilor de export spre piețele partenerilor principali. Se deschid noi rute comerciale prin strădania și priceperea instituțiilor statului? Există o agendă a Președintelui României în acest sens, un plan comun cu guvernul care să stimuleze bruma de capital românesc să iasă mai vizibil peste graniță? Probabil că aceste acțiuni sunt ținute la ,,secret” și vor fi dezbătute abia în campania pentru prezidențiale!Am pornit aceste rânduri cu fixarea pe hartă a Ucrainei pentru că în aceste zile sunt opinii care dau ,,alarma” pentru un îngheț la iarnă, din cauza blocării tranzitului gazului rusesc spre Europa pe ruta ucraineană. Polonezii au deja un proiectul unei conducte spre Ucraina, pe direcția Nord-Sud, pentru a exporta gaz lichefiat adus din SUA. La început de mandat, noul președinte Zelenski anunță liberalizări rapide în economie prin promovarea unui pachet de legi. Privatizarea a sute de companii, acces de investiții private în căile ferate și construirea de drumuri, ridicarea moratoriului pentru vânzarea terenurilor agricole și liberalizarea cazinourilor sunt doar câteva din măsurile care vor să facă economia Ucrainei mai dinamică și mai deschisă. În plus, spaima investitorilor de SBU-serviciul secret al Ucrainei- este temperată de interdicția recentă de a mai face anchete în economie, după modelul românesc al binomului SRI-DNA. Cine ia în calcul în România să folosească oportunitățile pe care le anunță actorul ajuns președinte la Kiev? Nici canalele de știri nu menționează aceste schimbări care se petrec ,,peste gard”și ne-ar fi de folos. Atenția noastră se concentrează pe taifunul care bântuie prin Caraibe!