În ultimele luni, lobby-ul agriculturii industriale și Partidul Popular European (PPE), cel mai mare partid de dreapta din UE, au fost în fruntea respingerii legislației ecologice, cerând chiar oprirea reformelor propuse în domeniul agriculturii verzi. Ei susțin că legile vor provoca o scădere a producției alimentare din UE și vor duce la pierderi economice pe scară largă. Disputa se poartă în jurul proiectului de regulament pentru refacerea și restabilirea ecosistemelor degradate ale UE până în 2030, care ieri a primit votul eurodeputaților din Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (Comisia NVI).
Cei 3.339 de semnatari ai scrisorii adresate parlamentarilor europeni sunt în mare parte oameni de știință care activează în zona de mediu, reprezentând instituții printre care universități din Oxford, Atena, București, Delft, Helsinki și Zürich. Oamenii de știință au spus că amenințările cele mai mari la adresa securității alimentare au fost schimbările climatice și degradarea naturii, iar pentru a menține producția alimentară durabilă este nevoie de acțiuni pentru restabilirea naturii și limitarea utilizării produselor chimice agricole. Securitatea alimentară este, de asemenea, determinată de factori precum risipa alimentară și posibilitatea de a procura alimente la prețuri accesibile și nutritive, se spune în scrisoare. „Odată ce factorii de decizie fac pași în lumea dezinformării și în ceea ce în prezent numim știri false, atunci oamenii de știință au autoritatea de a spune «stop», a declarat Guy Pe’er, om de știință german care lucrează la Centrul pentru Cercetare Integrativă a Biodiversității și Centrul Helmholtz pentru Cercetarea Mediului.
Germania, Franța și Spania, campioane la pesticide
Propunerea de regulament precizează că este esențial să se reducă utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor, iar dacă este necesar, ele trebuie înlocuite cu produse naturale inofensive și cu tehnici alternative nepoluante. Potrivit ultimelor date disponibile, vânzările de pesticide în cele 27 de state ale Uniunii Europene au depășit 350.000 de tone în 2020, cu aproximativ 7% mai puțin decât în 2019. Statele în care au fost vândute cele mai mari cantități de pesticide au fost Germania, Franța și Spania, însă clasamentul a variat în funcție de tipul de pesticide: fermierii din Germania au folosit cea mai mare cantitate de insecticide și acaricide (21.248 de tone), precum și de regulatori de creștere a plantelor (2.233 de tone), cei din Spania - cea mai mare cantitate de fungicide și bactericide (37.916 tone), iar fermierii din Franța au folosit, în 2020, cea mai mare cantitate de erbicide (29.155 de tone), arată datele publicate de Eurostat. Franţa, Spania, Italia şi Germania sunt principalii producători agricoli din UE, reprezentând 51% din suprafaţa totală utilizată în agricultură şi 49% din terenul arabil. În Turcia, țară din care noi importăm mari cantități de legume și fructe și în care suprafața agricolă utilizată în 2020 era de aproape 38 de milioane de hectare, consumul de pesticide a fost de 20.507 tone fungicide și bactericide, 13.250 de tone de erbicide, 14.457 de tone de insecticide și acaricide și aproape 1.319 tone de regulatori de creștere.
Aceiași lideri și la îngrășăminte
În ceea ce privește consumul de îngrășăminte chimice în UE, aproximativ 10 milioane de tone de îngrășăminte pe bază de azot și aproximativ 1,2 milioane de tone de îngrășăminte pe bază de fosfor au fost folosite de cele 27 de state membre ale UE în 2020. Franța a avut cel mai mare consum de îngrășăminte pe bază de azot în 2020 (20,7% din totalul UE), în timp ce Spania a fost pe primul loc la îngrășăminte pe bază de fosfor (17,8% din totalul UE). Datele Eurostat privind consumul de îngrășăminte chimice în raport cu suprafața agricolă utilizată arată că, în 2020, în UE au fost folosite 71 de kilograme de îngrășăminte chimice pe hectar. În top au fost și Olanda, cu 124 kg/ha, Belgia, Luxemburg și Ungaria, cu peste 100 kg/ha.
Între 2010 și 2020, folosirea îngrășămintelor chimice în raport cu suprafața agricolă utilizată în UE a crescut cu 9,4%.
Suntem codașii UE, dar asta este bine
În ceea ce privește țara noastră, cantitățile de pesticide vândute în 2020 au fost de 3.877 de tone fungicide și bactericide, 4.125 de tone de erbicide, 453 de tone de insecticide și acaricide și sub 122 de tone de regulatori de creștere. Cu aceste cantități utilizate, ne-am plasat pe ultimul loc în UE. De asemenea, la utilizarea îngrășămintelor chimice, cu numai 40 kg/ha, România a fost tot pe ultimul loc în UE. Din această perspectivă, putem spune că agricultura noastră produce cel mai curat din UE, iar de această dată plasarea pe ultimul loc este un lucru foarte bun pentru noi. Problema este că producem prea puțin, și importăm masiv legume și fructe, în special, din țări care folosesc foarte multe pesticide și îngrășăminte.
Ne îndopăm cu produse turcești
Ferhat Gürüz, președintele Asociației Exportatorilor de Fructe și Legume Proaspete din regiunea Mediterana, a declarat că Turcia a exportat în luna mai peste 334.000 de tone de fructe și legume proaspete, în valoare de 249,3 milioane de dolari, scrie Haberler, potrivit Agenției de presă Rador. Față de perioada similară a anului trecut, creșterea a fost de 32%. Cele mai semnificative exporturi au fost făcute către Rusia, a afirmat Gürüz și a adăugat: „Produsele cele mai exportate din sectorul nostru au fost piersicile, roșiile și lămâile. Am ajuns la o valoare de export de 56,8 milioane de dolari și o creștere de 123% la piersici, 38,4 milioane de dolari și o creștere de 44% la roșii și 22 de milioane de dolari la lămâi. Rusia s-a clasat pe primul loc la exporturi cu o creștere de 7% și 85,9 milioane de dolari, România cu o creștere de 90% și 34 de milioane de dolari, iar Ucraina cu o creștere de 47% și 26,5 milioane de dolari”.
Spațiile verzi trebuie crescute
Proiectul de regulament mai stabilește cadrul în care statele membre vor pune în aplicare, fără întârziere, măsurile de refacere eficace a cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale Uniunii și, până în 2050, a tuturor ecosistemelor care au nevoie de refacere. De asemenea, statele membre se vor asigura că nu există nicio pierdere netă de spațiu verde urban până în 2030, comparativ cu 2021, în niciun oraș și suburbie, iar până în 2040 suprafețele naționale de spațiu verde urban vor crește cu cel puțin 3% comparativ cu 2021 și, până în 2050, cu cel puțin 5%.
România, departe de țintele propuse
Uniunea Europeană (UE) recomandă un minimum de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde/cap de locuitor, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) - un nivel de 50 mp/cap de locuitor. Indiferent de ce reper am alege, noi stăm prost la acest indicator. În cazul României, de exemplu, în Bucureşti, cetăţenii dispun la ora actuală de doar 10 mp de spaţiu verde/cap de locuitor, potrivit unui raport al IBC Focus, o platformă digitală pentru monitorizarea șantierelor din țară. Totuși situație se îmbunătățește după ce numărul proiectelor demarate la nivel naţional, în 2022, pentru construcţia de spaţii verzi şi pietonale, a crescut cu 21%, până la 377, arată raportul citat. Topul judeţelor în care au fost identificate cele mai multe investiţii în spaţii verzi sunt Cluj, Bihor, Hunedoara, Timiş, Constanţa şi municipiul Bucureşti. Cea mai mare investiție în realizarea unui parc este făcută la Cluj-Napoca, valoarea ei fiind de 475 de milioane de lei (circa 96 de milioane de euro). Potrivit sursei citate, 35% din totalul investiţiilor monitorizate în ultimul an sunt în faza de construcţie, iar două treimi dintre acestea se află în diverse faze premergătoare construcţiei (proiectare sau autorizare).