Curtea Supremă a Marii Britanii a decis, ieri, că Guvernul de la Londra trebuie să ceară acordul Parlamentului pentru declanșarea procedurii de scoatere a Regatului Unit din Uniunea Europeană. Executivul condus de Theresa May a sperat până în ultima clipă că va putea activa Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, care marchează începutul ieșirii din blocul comunitar, fără votul parlamentarilor.
Decizia instanței supreme, care este definitivă, a fost susținută de opt judecători, iar trei au votat împotrivă. Pe lângă aprobarea obligatorie pe care Camera Comunelor și Camera Lorzilor trebuie să o acorde executivului pentru demararea Brexit, Curtea Supremă a mai hotărât că nu este necesar ca Parlamentul Scoției și adunările legislative din Țara Galilor și Irlanda de Nord să-și dea consimțământul pentru declanșarea procedurii de scoatere a Marii Britanii din UE. Anul trecut, la începutul lunii noiembrie, Înalta Curte de la Londra decisese că guvernul trebuie să obțină acordul Parlamentului pentru declanșarea oficială a „divorțului” de UE, deoarece referendumul care a decis Brexit nu a avut un caracter juridic obligatoriu. „Niciun premier și niciun guvern nu au dreptul de a nu fi contestați sa de a nu fi trași la răspundere”, a declarat Gina Miller, unul dintre activiștii care au sesizat Curtea Supremă în acest caz. „Brexit a fost subiectul care a declanșat cel mai mare clivaj social; victoria mea nu este de natură politică, ci se referă la procedura propriu-zisă de ieșire din UE”, a spus Miller, citată de BBC. De cealaltă parte, procurorul general, Jeremy Wright, a declarat că guvernul este „dezamăgit”, dar se va ”conforma” deciziei.
Rămâne cum s-a stabilit
Concomitent, un purtător de cuvânt al executivului a afirmat că planurile premierului de a activa Articolul 50, până la sfârșitul lunii martie, rămân neschimbate, iar membrii Parlamentului i-au transmis Theresei May că nu intenționează să oprească Brexit. De altfel, liderul opoziției laburiste, Jeremy Corbyn, a spus deja că nu va împiedica guvernul să invoce Articolul 50, însă, cu siguranță, va aduce amendamente la proiecte legislative și va încerca să urmărească îndeaproape procesul. Corbyn, care a făcut campanie contra Brexit, a mai spus că-i va cere Theresei May o asigurare ce va permite tragerea la răspundere a executivului, de către Parlament, pentru deciziile luate în timpul negocierilor asupra ieșirii din UE.
Decizia Curții Supreme poate evita un Brexit dur, care pune limitarea imigrației deasupra accesului la piața unică. Parlamentarii tocmai au obținut un control important asupra procesului de negociere și, implicit, asupra acordului final. Deși nu va bloca Brexit, Corbyn a spus că va lupta ca regatul să aibă acces la piața liberă, respectând un management rezonabil al migrației. Opoziția britanică este însă divizată și nu toți colegii lui Corbyn vor vota precum liderul lor.
Cea mai mare amenințare vine din partea camerei superioare a Parlamentului, Camera Lorzilor, unde majoritatea parlamentarilor se opun Brexitului și nu depind de electorat.