În acest context, a apărut un concept nou în literatura de specialitate: „joyspan”, considerat de unii psihologi un posibil antidot la epuizare și stres cronic.
Ce înseamnă „joyspan”?
Termenul „joyspan”, introdus de gerontologul Dr. Kerry Burnight, se referă la capacitatea unei persoane de a cultiva și menține bucuria pe termen lung. Dacă „lifespan” descrie durata vieții, „joyspan” vizează durata și consistența experiențelor pozitive trăite de-a lungul timpului.
Potrivit specialiștilor, bucuria nu este doar o emoție de moment, ci un obicei care poate fi dezvoltat prin practici zilnice. Conceptul a fost conturat pe fondul creșterii numărului de persoane care se confruntă cu stres, oboseală și lipsă de satisfacție, chiar și atunci când viața lor pare stabilă.
Impact asupra sănătății mintale
Studiile din domeniul psihologiei arată că emoțiile pozitive au efecte care depășesc starea de bine imediată. Acestea sunt asociate cu o mai bună sănătate mintală și cardiovasculară, o capacitate crescută de adaptare la stres, relații sociale mai solide și o calitate mai ridicată a vieții.
Dr. Kerry Burnight susține că îmbătrânirea este adesea percepută ca o pierdere, deși poate reprezenta o etapă în care oamenii își pot cultiva mai conștient sensul și bucuria vieții.
Cum poate fi evaluată bucuria zilnică
Psihologii propun câteva întrebări de autoanaliză care pot ajuta la înțelegerea modului în care este experimentată bucuria în viața de zi cu zi:
- cât timp persistă starea de bine după un moment plăcut;
- care a fost ultimul moment de bucurie autentică;
- ce acțiuni pot contribui la creșterea stării de bine a celor din jur.
Astfel de reflecții pot evidenția dacă o persoană experimentează doar satisfacții punctuale sau construiește în timp o stare de bine stabilă.
Factorii care pot diminua bucuria
Specialiștii atrag atenția că există mai mulți factori care pot afecta nivelul de energie și satisfacție: stresul constant, utilizarea excesivă a rețelelor sociale, lipsa somnului, suprasolicitarea sau relațiile tensionate.
Identificarea acestor elemente este considerată un prim pas în reducerea impactului lor.
Cum să cultivi bucuria?
Printre recomandările experților sunt conștientizarea momentelor pozitive și rememorarea lor, practici care ajută creierul să consolideze emoțiile benefice.
De asemenea, tehnicile de reglare a sistemului nervos, precum respirația controlată sau meditația, pot contribui la reducerea nivelului de stres. Un exemplu frecvent utilizat este respirația 4-7-8, bazată pe cicluri de inspirație, retenție și expirație controlată.
Alte recomandări vizează gestionarea mai eficientă a timpului și reducerea activităților care consumă resurse emoționale, inclusiv prin stabilirea unor limite clare în relații și activități.
În plus, specialiștii subliniază rolul memoriei emoționale: mirosurile, muzica sau locurile asociate unor momente plăcute pot funcționa ca ancore pentru reactivarea stărilor pozitive.
Citește și Niksen, metoda olandeză care te scapă de stres fără sport, pastile sau meditație
O perspectivă asupra rezilienței
Conceptul de „joyspan” nu propune o stare permanentă de fericire, ci dezvoltarea unei „rezerve” de experiențe pozitive care pot susține echilibrul emoțional în perioadele dificile.
Potrivit cercetărilor, emoțiile pozitive contribuie la creșterea rezilienței și la o mai bună gestionare a stresului. Din această perspectivă, o viață împlinită nu este definită exclusiv de durata ei, ci de nivelul de sens, conexiune și bucurie acumulat în timp, potrivit longevitymagazine.ro.