Vârsta la care atingem majoratul şi dobândim statutul de persoane adulte nu este însă şi cea la care creierul nostru se maturizează deplin deoarece acesta trece prin modificări continue, potrivit unui studiu realizat recent şi publicat miercuri în jurnalul Neuron, informează CNN.
Din punct de vedere ştiinţific, vârsta adultă rămâne un mister nerezolvat. Chiar şi neurocercetătorii recunosc faptul că nu ştiu când se încheie adolescenţa şi când începe perioada adultă deoarece creierele noastre suferă constant schimbări. ''Nu există un punct de referinţă potrivit căruia atunci când este atinsă (maturizarea - n.r.) oamenii de ştiinţă să poată spune: 'Aha! Acest creier s-a dezvoltat deplin''', susţine Leah Somerville, profesor asociat de psihologie în cadrul Universităţii Harvard. ''Însă, putem spune că, după aproape toate măsurătorile, creierul continuă să se dezvolte activ cu mult peste vârsta de 18 ani'', a mai spus aceasta. ''Cred că este important să se discute această problemă pentru că politicile cu impact asupra tinerilor au început să ţină cont din ce în ce mai mult de conceptul de maturitate din punctul de vedere al neurodezvoltării'', a adăugat specialistul.
''Dezvoltarea creierului se manifestă în valuri, diverse regiuni din acesta înregistrând evenimente majore de dezvoltare la momente diferite'', mai spune Somerville. ''Aşadar, măsurarea indexului de maturizare a creierului poate da răspunsuri diferite în funcţie de punctul pe care se concentrează acestea'', a explicat cercetătoarea. Cu alte cuvinte, dacă nu există un mod clar pentru a măsura gradul de maturitate a creierului, nu există nici o vârstă clară la care organul gândirii să dea semnale că o persoană a ajuns la vârsta adultă.
Creierul este format din două tipuri de ţesut - materia gri şi materia albă. În prima decadă a vieţii, materia gri se dezvoltă şi se extinde rapid pe măsură ce se realizează noi sinapse. În copilărie, materia gri creşte pe măsură ce creierul învaţă şi este expus la noi experienţe. Apoi, când corpul se pregăteşte pentru pubertate, producţia de materie gri din creier începe să scadă şi creşte cea de materie albă, ce permite schimbul mai eficient şi mai rapid de informaţii între diferite regiuni ale acestui organ, după cum explică dr. Jess Shatkin, psiholog pediatru în cadrul Child Study Center de la NYU Langone Medical Center, potrivit sursei citate.
''Volumul creierului nu prea se schimbă, însă pierdem în jur de 1% din materia gri începând de la vârsta de 13 ani şi în acelaşi timp câştigăm circa 1% de materie albă, iar acest schimb continuă'', a explicat Shatkin adăugând că organul gândirii trece prin ''modificări importante până în jur de 20 de ani, însă acestea ar putea avea loc şi după 30 de ani''. ''Pe vremuri credeam că adolescenţa se încheia la 18 ani; acum nu mai ştim exact când se termină acest proces de dezvoltare... 25 de ani, 26, 28, 30, 32? Nu ştim'', a mai spus acesta.
În plus, oamenii de ştiinţă subliniază că procesul de maturizare tinde să aibă loc mai devreme în creierele femeilor. ''Există informaţii neurologice potrivit cărora creierele fetelor încep mai devreme procesul de ''pruning'' (termen ce desemnează procesul de reorganizare a reţelelor neuronale, de eliminare a sinapselor neutilizate - n.r.). Acest lucru coincide cu ceea ce observăm la nivel clinic'', a adăugat Shatkin.
Majoritatea neurocercetătorilor sunt de părere că ''nu există o vârstă magică la care creierele ajung la vârsta adultă'', a declarat Jeffrey Jensen Arnett, cercetător şi profesor de psihologie la Universitatea Clark din Massachusetts. ''Demult aştept să văd o astfel de lucrare şi m-am gândit chiar eu să scriu una. Am făcut multe cercetări cu privire la modul în care oamenii definesc vârsta adultă şi cum variază aceasta; în general, nu este vorba despre o anumită vârstă, ea fiind determinată de calităţi precum acceptarea responsabilităţii pentru propria persoană sau aduptarea în mod independent a unor decizii'', a explicat Arnett.AGERPRES