Prin urmare, ne punem întrebarea: „Cât de mult ne schimbăm, de fapt?” Se dovedește că destul de puțin.
Schimbări mai mult sau mai puțin subtile
Potrivit unui studiu al profesorului de psihologie, Dr. Brent W. Roberts, oamenii de obicei suferă schimbări profunde în tinerețe, pe lângă schimbările care au loc mai târziu în viață. Acest lucru se datorează, în parte, investițiilor sociale pe care le facem. Poate avea legătură cu diverse roluri pe care le îndeplinim în viață.
Cu toate acestea, chiar și dincolo de rolurile formative pe care le joacă carierele noastre, simplul act de a trăi poate conduce la schimbarea personalității noastre, pe care oamenii de știință o definesc ca fiind „Modele caracteristice de gândire, emoție și comportament ale unui individ, împreună cu mecanismele psihologice - ascunse sau nu - în spatele acestor modele.” Aceste modele se schimbă mai mult decât își dau seama mulți oameni de-a lungul anilor.
Conștiinciozitate, agreabilitate, deschidere, extraversie, nevrotism
Personalitatea este adesea măsurată de cele 5 trăsături mari: conștiinciozitate, agreabilitate, deschidere, extraversie și nevrotism.
Aceste trăsături tind să se stabilizeze mai mult în timp, dar se schimbă treptat – în general în bine. Potrivit Dr. Frank Mann, gradul de agreabilitate și conștiinciozitatea cresc, iar nevrotismul scade la vârsta adultă (dar crește mai târziu în viață). Extraversia tinde să scadă, ceea ce poate contribui la nevrotismul de mai târziu.
De exemplu, a avea un loc de muncă în care interacționrzi cu multe tipuri de oameni poate facilita această schimbare - dar fiecare este diferit și trece prin experiențe de viață care pot modela și această schimbare.
Trauma poate schimba personalitatea oamenilor. Adesea crește nevrotismul (reflecții și interpretări negative ale vieții), dar este asociat și cu deschiderea (creșterea confortului față de situații noi și asumarea de riscuri). Terapia după traume poate juca un rol important și pozitiv în schimbarea personalității.
Avantajul înaintării în vârstă
Totodată, un avantaj al îmbătrânirii este că nu-ți mai pese la fel de mult de ceea ce cred alții, nu în sensul de a fi nepoliticos. Dar suntem mai mult sau mai puțin preocupat de oamenii care să ne placă și nu mai dorim atât de mult ca ceilalți să aprobe modul în care ne trăim viața.
Singurătate
Singurătatea conduce în mare parte din schimbarea prin care trecem mulți dintre noi. 43% dintre americanii de peste 60 de ani se simt singuri. Acest lucru se poate datora morții sau plecării prietenilor. Această singurătate poate crește gândirea negativă și nevrotismul și poate reduce deschiderea (la experiență nouă, precum și curiozitatea și creativitatea).
O modalitate de a atenua acest lucru este să rămâi conectat social, ceea ce s-a dovedit că îmbunătățește calitatea vieții, reduce negativitatea și nivelurile problematice de introversie. Dacă ești mai în vârstă, asta poate însemna să trăiești în apropierea altor pensionari și să faci activități cu ei sau să te apropii de prietenii tăi.
Brent Roberts, profesor de psihologie la Universitatea din Illinois dspune că, „ne construim lumea pentru a evita” schimbarea personalității, și nu neapărat în bine. Asigură-te că lupți împotriva efectului de cimentare pe care vârsta înaintată îl poate avea asupra persoanei tale.
Avem dovezi că ne schimbăm treptat dar și brusc, în diferite momente ale vieții, cele mai mari schimbări având loc înainte de vârsta de 30 de ani și după 60 de ani. Este rar să privești în urmă patru decenii și să vezi aceeași persoană care se uită la tine.
Schimbarea personalității este o consecință semnificativă și inevitabilă a vieții. Fă tot ce poți pentru a te asigura că schimbarea este în bine. Dacă ceva te împiedică, ia în considerare terapia, care te poate ajuta să faci pași mari în viața ta.
Și nu uita de prietenii tăi. Aveți nevoie unii de alții pe termen lung, notează yahoo.com.