Foarte probabil, statul nordic își va anunța interesul pentru aderarea la NATO chiar săptămâna aceasta, după ce Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului de la Helsinki va redacta un răspuns la raportul de securitate al guvernului, care conține și opțiunea Finlandei de a se alătura blocului militar transatlantic.
Parlamentul finlandez va organiza apoi o dezbatere extraordinară pentru a vota în privința recomandărilor raportului de securitate.
În acest moment, este foarte probabil ca NATO să invite Finlanda să discute despre intrarea în alianță. Numeroși analiști politici susțin că acest lucru s-ar putea întâmpla foarte repede, deoarece țara nordică îndeplinește deja majoritatea criteriilor de aderare și pare exclus ca vreun membru al Alianței Nord-Atlantice să se opună.
În plus, pe plan intern, o serie de sondaje de opinie recente au arătat că peste 60% dintre finlandezi sunt acum în favoarea aderării la NATO, procent care marchează un salt uriaș de la un maxim de aproximativ 30%, înregistrat în anii trecuți. Invazia Rusiei în Ucraina a crescut însă acum, substanțial, dorința finlandezilor de a intra în blocul militar transatlantic.
Dacă tot acest scenariu se derulează conform așteptărilor, țara cu mai puțin de 6 milioane de locuitori va redesena harta securității europene într-un mod de neconceput cu câteva luni în urmă, cu consecințe enorme pentru Rusia.
Amenințare pentru ruși
Înainte ca Putin să invadeze Ucraina, el și-a exprimat clar nemulțumirea față de faptul că NATO s-a apropiat prea mult de Rusia și a cerut retragerea blocului militar transatlantic pe granițele sale din anii ’90.
În prezent, Rusia împarte aproximativ 1.220 de kilometri de frontieră terestră cu cinci membri NATO. Aderarea Finlandei ar însemna că o națiune cu care Rusia are în comun o graniță de circa 1.280 de kilometri ar deveni oficial aliată cu Statele Unite.
Nu numai că aceasta ar fi o veste extrem de proastă pentru Kremlin, ci și o adevărată victorie pentru NATO. În pofida populației sale relativ mici, Finlanda este o putere militară de luat în seamă, care s-a aliniat neoficial cu Occidentul timp de decenii.
Armata finlandeză a folosit în ultimii zeci de ani echipamente achiziționate din SUA, compatibile cu aliații NATO, adică s-ar putea alătura cu ușurință misiunilor derulate de blocul militar transatlantic, dacă ar decide să facă acest lucru.
Implicații dezastruoase pentru Moscova
O eventuală aderare a Finlandei nu ar însemna pentru ruși numai 1.280 de kilometri în plus de frontieră comună cu NATO. Intrarea statului nordic în alianța occidentală ar extinde periculos coaliția internațională contra Kremlinului, creată după invadarea Ucrainei.
Războiul declanșat de Moscova aruncă țări nealiniate, care până mai ieri se străduiau să nu supere Rusia, direct în brațele blocului militar transatlantic, dând peste cap calculele inițiale ale lui Putin. State cândva neutre oferă acum Ucrainei finanțare și arme, considerându-l pe liderul rus un paria internațional, cu tot mai puțini aliați de partea sa.
Concomitent, intrarea Finlandei în NATO ar extinde influența organizației militare occidentale în nordul Europei, până în Arctica, o zonă care devine tot mai importantă din punct de vedere geopolitic, datorită resurselor sale naturale, locației strategice, precum și a numeroaselor revendicări teritoriale, inclusiv din partea rușilor, finlandezilor și americanilor.
Mai mult, o eventuală aderare decisă de guvernul de la Helsinki, condus de premierul Sanna Marin, ar putea atrage spre blocul transatlantic, ca un magnet, un alt stat neutru. Suedia, care se învecinează cu Finlanda la vest, ia în considerare, de asemenea, posibilitatea de a se alătura NATO, iar aderarea finlandezilor ar face această intenție cu atât mai probabilă, cu cât cele două țări acționează similar, de la începutul crizei ucrainene.
De altfel, susțin numeroși experți militari occidentali, cele două țări nordice vor acționa în tandem în privința aderării, deși Finlanda – care pare hotărâtă să depună cererea înainte de summitul NATO de la Madrid, programat pentru luna iunie – dă impresia că este mai aproape de blocul militar transatlantic decât Suedia.
Ambele țări sunt oficial nealiniate din punct de vedere militar, dar au devenit partenere ale NATO, participând la exerciții și făcând schimb de informații, după ce au renunțat la poziția lor anterioară de strictă neutralitate, atunci când au aderat la UE, în 1995.
Finlanda și Suedia au primit asigurări publice din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, că cererile lor vor fi binevenite, și au obținut declarații de susținere și din partea unor membri marcanți ai alianței, printre care SUA, Marea Britanie, Germania și Franța.
Ideologia supraviețuirii
Timp de decenii, guvernul de la Helsinki a dat de înțeles că singurul motiv pentru care Finlanda nu a aderat până acum la NATO a fost doar pragmatismul ideologic.
„Securitatea finlandeză s-a bazat întotdeauna pe două concepte: în primul rând, geografia și istoria și, în al doilea rând, idealismul și realismul”, a precizat, recent, Alexander Stubb, fost prim-ministru al Finlandei.
„Într-o lume ideală, vrem să cooperăm cu Rusia, de care nu putem scăpa, deoarece este vecinul nostru geografic. Știm însă, de asemenea, din istorie, că marea amenințare realistă la adresa securității noastre naționale este Rusia. De-a lungul timpului, faptul că Rusia este dispusă să creeze un haos și mai mare în regiunea noastră a devenit tot mai clar, așa încât aderarea la NATO devine opțiunea pragmatică”, a spus Stubb, citat de CNN.
Din punct de vedere istoric, Finlanda a jonglat simultan cu toate aceste realități concurente. Autoritățile de la Helsinki au respectat preocupările de securitate ale Rusiei și, în același timp, au menținut cheltuieli ridicate pentru apărare și o armată permanentă care este compatibilă cu NATO.
„Întotdeauna, ideea că o țară occidentală ar invada Rusia a fost o nebunie, dar am încercat să minimalizăm aceste îngrijorări ale rușilor prin stimularea comerțului și prin cooperare în alte domenii”, explică Charly Salonius-Pasternak, analist în domeniul securității globale la Institutul finlandez pentru Afaceri Internaționale, citat, la rândul lui, de CNN.
Pe lângă adoptarea de politici precum recrutarea obligatorie și cheltuielile ridicate pentru apărare, liderii finlandezi au transmis însă în mod constant publicului ideea că modul de viață idealist al Finlandei trebuie menținut cu orice preț.
„Ideologia implicită a Finlandei a fost una de supraviețuire. În ultimii 100 de ani, am devenit o țară puternică, suverană, cu standarde de viață ridicate. A trebuit să sacrificăm terenuri pentru a menține pacea”, spune Salonius-Pasternak. „Prin urmare, este de o importanță vitală ca modul nostru de viață să supraviețuiască, fie prin diplomație pragmatică, fie prin adoptarea unei poziții mai dure împotriva celei mai mari amenințări ale noastre!”, mai precizează analistul finlandez.
Kremlinul pregătește răspunsul
Desigur, există îngrijorări în privința modului în care Rusia ar putea reacționa la intenția Finlandei de a adera la NATO.
Martti Kari, fost șef adjunct al Serviciului finlandez de Informații al Apărării, a declarat pentru CNN că Rusia începe deja o campanie de dezinformare împotriva țării sale. „Principala temă este că Finlanda este un stat nazist, deoarece am luptat contra Uniunii Sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial, alături de Germania nazistă!”, a spus el.
Kari prezice că Rusia va încălca spațiul aerian al Finlandei și ar putea întrerupe activitățile finlandezilor pe mare, inclusiv transportul maritim. De asemenea, rușii și-ar putea intensifica operațiunile de spionaj în țară.
Håkon Lunde Saxi, profesor asociat la Colegiul Universitar norvegian de Apărare, consideră că orice mișcare în direcția aderării Finlandei la organizația transatlantică „ar duce probabil la o consolidare militară rusă de-a lungul noii frontiere a NATO cu Rusia, ceea ce nu ar fi benefic pentru securitatea finlandeză sau europeană”.
El susține însă că beneficiile ar depăși cu mult „posibilele consecințe negative ale unei amprente militare rusești ceva mai mari de-a lungul frontierei Finlandei”.
Pe fondul îngrijorărilor legate de ceea ce s-ar putea întâmpla în perioada interimară, când Finlanda nu ar fi protejată de statutul de membru NATO, ci s-ar afla în negocieri, mai mulți oficiali de la Washington au declarat însă că se așteaptă ca membrii alianței, în special Marea Britanie și SUA, să garanteze securitatea țării nordice.
Desigur, nimic nu este sigur până când Finlanda nu face primul pas, cel de a-și declara intenția de aderare. În condițiile în care finlandezii doresc în majoritatea lor să intre în NATO, forțele politice de la Helsinki sprijină în unanimitate acest proiect, iar invazia rușilor în Ucraina oferă numai motive de îngrijorare, cererea de intrare în blocul militar transatlantic nu mai pare însă decât o chestiune de timp.
Planul lui Putin de a diminua influența NATO în Europa se întoarce astfel acum, în mod neașteptat, contra Kremlinului.
„Nu există o altă modalitate de a avea garanții de securitate decât în cadrul descurajării și apărării comune a NATO, așa cum este garantat prin Articolul 5 al alianței”
Sanna Marin, premier al Finlandei
„Cred că mentalitatea oamenilor din Finlanda, dar și din Suedia s-a schimbat și a fost modelată dramatic de acțiunile Rusiei. Acest lucru a generat necesitatea unei dezbateri în Finlanda pe tema propriilor noastre alegeri de securitate!”
Sanna Marin, premier al Finlandei