Jurnalul.ro Ştiri Externe Victimele pandemiei: Personalul medical, cel mai expus la formele severe ale infecției cu COVID-19

Victimele pandemiei: Personalul medical, cel mai expus la formele severe ale infecției cu COVID-19

de Giulia Anghel    |   

De la începutul pandemiei de COVID-19 peste 50 de cadre medicale din România au murit, iar unul din 62 de cazuri de infectare a fost în rândul personalului din sănătate, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INS).

Medici celebri, răpuși de virus

Printre medicii care au căzut pradă infecției cu noul coronavirus, se află și nume celebre. Este vorba despre chirurgul Cătălin Bărbulescu,  care a murit în luna aprilie, după ce s-a infectat în spital. Avea 66 de ani și lucra la Spitalul Universitar din București. Acesta a suferit timp de o lună. Internat la Institutul Matei Balș, abia respirând, el a acordat îngrijiri medicale unui alt pacient. Avea 66 de ani și era specializat în chirurgie toracică.

Printre personalitățile din acest domeniu care și-au pierdut viața în lupta cu noul coronavirus se află profesorul doctor Ovidiu Băjenariu, șeful Secției de Neurologie a Spitalului Universitar. Acesta avea 37 de ani și a fost internat aproximativ 10 zile la Institutul Matei Balș. 

Un alt medic care a murit din cauza infecției cu COVID-19 este doctorița Carmen Ceacă Mocan, șefa Secției de Neurologie a Spitalului din Dej. Avea 50 de ani și s-a luptat timp de peste o lună cu infecția. 

Coordonator al Secției de Neonatologie a Spitalului din Hunedoara, doctorița Emilia Biber a fost o personalitate marcantă a lumii medicale. Ea avea 70 de ani și a lucrat timp de 40 de ani în această localitate, înainte de a fi răpusă de această boală.

Reputatul pneumolog din Satu Mare, dr. Pallai Vasile Ștefan, a decedat în această lună. El avea 83 de ani și timp de 60 de ani și-a dedicat viața îngrijirii pacienților.

Ce spune studiul britanic

Personalul din sănătate este de șapte ori mai expus infectării severe cu virusul SARS-CoV-2,  față de cei care lucrează în alte domenii de activitate, arată un studiu publicat în revista Occupational&Environmental Medicine. 

Totodată, asistenții sociali și cei care lucrează în transporturi sunt de două ori mai predispuși la noul coronavirus, motiv pentru care este nevoie ca aceștia să fie protejați corespunzător, scrie medicalxpress.com. 

Cercetătorii au comparat riscul de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 la lucrătorii din domeniile esențiale și celelalte, bazându-se pe datele studiului Biobank din Marea Britanie, efectuat în perioada 2006-2010, a rezultatele testelor și a deceselor înregistrate în intervalul 16 martie - 26 iulie 2020. 

Raportul Biobank reprezintă o cercetare efectuată pe termen lung, care a urmărit fatorii ce pot influența dezvoltarea bolilor la circa 500.000 de adulți de vârstă medie și la vârstnici. Infecția severă a fost definită ca urmare a rezultatului pozitiv la testul pentru COVID-19, în timp ce persoanele se aflau internate în spital sau care a provocat decesul pacientului.

Studiul de acum a inclus 120.075 de angajați, cu vârste între 49 și 64 de ani. Dintre aceștia, 35.127 (respectiv 29%) au fost clasificați ca lucrători esențiali: asistență medicală (9%); asistență socială și educație (11%); la categoria „alții” au fost incluși polițiștii și personalul din transport și pregătirea mâncării (9%) Cei din etnii afro și asiatice au reprezentat aproape 3% din total.

Cei mai predispuși formelor severe ale infecție au fost lucrătorii esențiali și femeile. În total, 271 de angajați au dezvoltat o infecție severă cu COVID-19. Profesioniști din domeniul sănătății, definiți ca medici și farmaciști; personal de asistență medicală; profesioniști asociați în sănătate, definiți ca asistenți medicali și paramedici; precum și lucrătorii din domeniul asistenței sociale și din transporturi au avut rate mai mari de dezvoltare a formelor severe ale bolii față de lucrătorii neesențiali. În comparație cu aceștia, persoanele care muncesc în asistența medicală au fost de peste 7 ori mai predispuși să aibă manifestări grave ale infecției. Și cei care lucrează în îngrijirea socială și în educație au fost cu 84% mai predispuși la simptome serioase, iar „alți” lucrători esențiali au avut un risc cu 60% mai mare de a dezvolta COVID-19 sever.

Rezultatele finale ale cercetării arată că personalul medical este de aproape 9 ori mai probabil să se îmbolnăvească grav cu virusul SARS-CoV-2, cei din asistența socială au o predispoziție de 2,5 ori mai mare, iar lucrătorii  din transorturi de 2 ori mai multe șanse. 

Din punctul de vedere al etniei, riscurile de infecție severă pentru lucrătorii neesențiali de origine africană și asiatică au fost similare cu a celor caucazieni. 

 

Subiecte în articol: personal medical sanatate COVID
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri