Poveștile triste ale unor oameni care-și pierduseră speranța într-o viață încununată de succes au devenit unele exemplare, după ce aceştia au avut curaj să învețe mai mult și să ceară ajutor, pentru a deveni antreprenori. Pe mulți români i-au ajutat fondurile europene accesate pentru înființarea de start-up-uri, pornindu-se de la analiza ideilor de afaceri și de la trainingurile oferite gratuit, prin intermediul unor proiecte europene. O patiserie la Huși, un cabinet stomatologic la Iași sau o firmă de construcții a cărei echipă se poate deplasa pentru lucrări în toată țara au însemnat investiții minime din fonduri nerambursabile, pentru a crea câteva zeci de locuri de muncă stabile, în IMM-uri de succes.
Ana Bulai nici nu visa, acum câțiva ani, că din tânără mama ce și-a întrerupt activitatea profesională timp de șase ani, pentru a da viață și a crește trei copii, va deveni, în câteva luni, un exemplu de succes într-o zonă săracă a României. „Eu sunt bucătăreasă de meserie, dar pasiunea mea este pentru prăjituri. Am trei copii mici și le-am pregătit inclusiv desertul în casă”, povestește tânăra antreprenoare, în vârstă de 40 de ani. „De aici a pornit ideea de a deschide propria patiserie. Rețetele mele sunt ușor adaptate, îmbunătățite. Le-am făcut pe gustul meu, iar oamenii le apreciază. Nu aș fi putut deschide această afacere, dacă nu ar fi existat acest proiect, pentru că nu aveam putere financiară. Eu nu am lucrat câțiva ani, pentru că am stat acasă cu cei trei copii, deci mi-ar fi fost foarte greu să fac această firmă, dacă nu aș fi avut susținerea echipei de management, de la care am învățat foarte mult”, spune Ana Bulai.
Planuri de extindere
Patiseria din Huși funcționează de anul trecut, iar Ana lucrează cu încă două angajate, dar visul ei este să se extindă și să mai deschidă o patiserie, poate și o cofetărie, în centrul orașului, apoi să-și facă afacerea să devină un brand cunoscut pe piața din regiune și, poate, din țară. Finanțarea pe care a primit-o a fost de numai 30.000 de euro, dar banii au fost suficienți pentru a da startul unui business. Ingredientele principale: munca alături de o echipă de profesioniști care i-au învățat pe noii antreprenori cum se face o afacere, cum trebuie să conceapă un plan de afaceri performant, cum trebuie să-și gestioneze resursele etc. Acest model de finanțare a start-up-urilor a fost benefic dezvoltării unor IMM-uri pornite de la zero, tocmai pentru că banii s-au alocat prin intermediul altor proiecte care au format, mai întâi, viitorii antreprenori, alocând fondurile pe baza unor concursuri de planuri de afaceri. Patiseria, care deja e faimoasă în oraș, a fost creată în cadrul proiectului „Servicii integrate pentru o Comunitate Incluzivă în Huși”, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, iar exemplele de succes sunt numeroase acolo unde s-a folosit acest model.
Cursuri gratuite de business
În cadrul acestor proiecte care au format start-up-uri și patroni de succes au fost oferite gratuit cursuri de competențe antreprenoriale, fără de care n-ar fi reușit să-și deschidă afacerile, apoi să și le mențină competitive pe piață mulți dintre cei care azi au deja o producție de invidiat. Mulți dintre cei care s-au înscris inițial în competiție au renunțat, dacă și-au dat seama că nu pot duce o afacere până la capăt. Selecția a fost etapizată, iar antrenamentul pentru noii patroni de microîntreprinderi – indiferent de domeniul de activitate – a fost susținut, pas cu pas, de câte o echipă de profesioniști, cu mulți ani de experiență în marketing, economie, comunicare sau branding, pe piața din România.
Cum vin banii
Un alt criteriu care a ajutat la selectarea antreprenorilor de succes a fost condiția ca firma nou înființată să poată da o mare parte din bani înapoi, din profitul realizat. „Cei care primesc acest ajutor financiar pentru startul propriilor afaceri sunt și responsabilizați. Banii se dau în două tranșe, prima fiind 75% din valoarea totală, iar a doua, de 25%, se obține doar după ce fiecare start-up își dovedește eficiența”, arată un manager de proiect. Dacă nu se poate dezvolta afacerea, cel care a primit banii trebuie să asigure, din fonduri proprii, echivalentul sumei, pentru a putea îndeplini condițiile prevăzute în contractul care a stat la baza ajutorului de minimis”, explică managerul. Cu alte cuvinte, cei care s-au retras din cursa pentru câștigul finanțărilor nerambursabile au ajuns singuri la concluzia că nu-și pot permite să facă afacerea funcțională și profitabilă, dar nici nu pot risca să plătească circa 10.000 de euro, din propriul buzunar, pentru a susține un business care nu va reuși să producă astfel încât să fie eficient.
Speranța mea este să mă dezvolt, să cresc și mai mult. Am început afacerea în decembrie 2018, iar clienții sunt mulțumiți, pentru că am adus ceva nou în orașul nostru. Facem prăjituri și produse de patiserie de casă.
Ana Bulai, antreprenoare din Huși
Linia de finanțare se închide pe 8 noiembrie. Perioada de evaluare nu poate dura mai puțin de trei luni, pentru că planurile de afaceri sunt complexe și trebuie să fie analizate cu mare seriozitate. Apoi se intră în perioada de precontractare, apoi se semnează contractele de finanțare și se începe implementarea.
Simona Culea, director general al Kelso Consulting
Oportunități pentru firmele mai vechi de trei ani
Companiile românești care vor să se dezvolte și să-și permită, astfel, un număr mai mare de angajați, pentru creșterea productivității, mai au acum o oportunitate, de a accesa fonduri europene. Ministerul Dezvoltării gestionează un nou proiect prin care se poate obține finanțare pentru firmele care vor să investească în special în tehnologizare. Suma maximă care poate fi obținută este de 200.000 de euro, iar cei care vor să se înscrie în concursul de planuri de afaceri trebuie să îndeplinească o serie de condiții și să poată contribui la valoarea totală a proiectului cu cel puțin 20%, cofinanțare. Depunerea proiectelor a început deja, perioada de evaluare va dura cel puțin trei luni, iar implementarea ar putea începe în primăvara anului viitor. Banii din fonduri europene vor putea fi obținuți după ce se vor face investițiile, prin rambursare. „Toată lumea lucrează cu credit bancar, până la obținerea rambursărilor. Bugetul programului este de 40 de milioane de euro, dar din experiență, pot spune că nu vor fi foarte multe firme care vor accesa suma maximă, pentru că sunt anumite limitări în grila de evaluare care nu le vor permite. În documentația din ghid se specifică faptul că este nevoie de o cofinațare de 10%, dar punctajul nu este suficient de bun fără o cofinanțare de cel puțin 20%”, explică Simona Culea, director general al Kelso Consulting – una dintre firmele de consultanță care se ocupă de finanțarea pentru companii.