Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În luna aprilie, inflația anuală a atins pragul de 10,7%, iar cele mai mari creșteri de preţuri - 13,04% - s-au înregistrat la servicii, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%.
Această situație ne face mai săraci și nu contribuie cu nimic la reducerea deficitului bugetar. Patronatele și sindicatele au avertizat, de la începutul aplicării măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan, că se va ajunge la o astfel de situație sau la ceva și mai grav, dacă motorul economiei - care este consumul - va fi stopat. Dar Executivul nu a ținut cont de niciun fel de avertisment. De când Guvernul Bolojan a început să aplice pachetele de măsuri contestate de cele mai multe patronate și de sindicate, a crescut șomajul, ajungând la nivelul din ianuarie-februarie 2009, numărul locurilor de muncă se va reduce în continuare, în urma falimentării firmelor care nu mai fac față noilor condiții ale pieței și în urma scăderii drastice a consumului, în urma scăderii puterii de cumpărare. Sindicatele și patronatele spun că România are nevoie de o schimbare radicală a modelului de guvernare, în timp ce susținătorii PNL și USR au încercat să explice acțiunile Executivului și ale liderului Bolojan prin așa-zisa nevoie de eliminare a unui model nociv de economie bazată pe consum.
De la începutul guvernării Bolojan, mai mulți analiști economici au arătat că România va ajunge la criză economică, dacă se aplică tăieri de bugete, de locuri de muncă și majorări de taxe și impozite. Mai multe confederații sindicale și patronale au încercat să comunice cu Executivul și au lansat propuneri care nu au fost nici măcar analizate de Executiv.
Blocul Național Sindical (BNS) a avertizat Executivul în mai multe etape, a făcut propuneri concrete, bazate pe studii, a lansat proiecte pentru redresarea economiei, dar nu a fost luat în seamă. Dumitru Costin, liderul BNS, a explicat, pentru Jurnalul, că au fost transmise către guvern mai multe propuneri pentru reducerea deficitului bugetar fără a se distruge economia României, dar nu s-a dorit niciuna dintre aceste soluții.
„Noi am avertizat guvernul și anul trecut, în iulie, după ce au liberalizat piața energiei, că se vor produce scumpiri în lanț și va scădea puterea de cumpărare. Apoi, după majorarea TVA, am avertizat că va crește inflația. La începutul anului am avertizat că suntem deja în recesiune. Când s-a votat Legea bugetului, i-am întrebat pe cei din PSD dacă au văzut ce au votat, pentru că 90% se duce pe apărare, dar facem doar «shopping». Toate măsurile de anul trecut - înghețarea salariilor și a pensiilor, a angajărilor - am avertizat că toate acestea vor afecta masiv consumul, iar principalul motor de creștere economică este consumul, deci vom avea scădere economică”, a precizat Dumitru Costin, pentru Jurnalul.
Se reduce Produsul Intern Brut
Problema principală a acestei viziuni antieconomice este că Produsul Intern Brut al României se bazează pe consum, în cea mai mare măsură, deci reducerea consumului cu 75% înseamnă că intrăm direct în criză economică și scade PIB-ul.
„Și anul acesta, ei merg pe exact aceeași teză de anul trecut: nu-i interesează că scade consumul, dar în momentul în care tu dai în calul care trage la căruță, el moare. După ce au făcut reduceri de personal inclusiv în departamentele care gestionează fondurile europene, au mai rămas doar 4 angajați care trebuie să proceseze mii de cereri pe un program operațional care gestionează miliarde de euro - programul SAFE. Toți ceilalți au plecat. Se adaugă acum și criza politică. Cel puțin pentru PNRR, fereastra de timp este extrem de limitată, până la sfârșitul lunii august. Unii bani depind de reformele adoptate, dar au lăsat în aer legea salarizării în sectorul bugetar. Trebuie să fie votată până la sfârșitul lunii iunie, dar proiectul e blocat de Ministerul Finanțelor, deși era finalizat din mandatul fostului ministru și a fost scris de experți de la Banca Mondială. Dacă ar fi ajuns la Parlament, s-ar fi votat până acum. Încă nu au avut loc consultări”, a mai explicat liderul BNS, care spune că la întâlnirea pe care sindicatele au avut-o cu PSD și cu AUR, au transmis același mesaj: „România are nevoie de un alt tip de model de guvernare”.
Scăderea consumului va continua, pentru că se preconizează o creștere constantă a ratei inflației care deja a atins cote similare cu cele din anii de criză economică 2009-2010, în timp ce Guvernul Bolojan a tăiat din veniturile populației și din locurile de muncă, dar s-a împrumutat din ce în ce mai mult și cu dobânzi din ce în ce mai mari.
Ce s-a câștigat din disponibilizări s-a pierdut prin plata dobânzilor pentru împrumuturi
„În comisiile parlamentare nici măcar nu s-a atins subiectul dobânzilor care au ajuns la 11 miliarde de euro. BNS a propus un acord preventiv cu Fondul Monetar Internațional care ne-ar fi permis să împrumutăm bani mult mai ieftin și să terminăm cu împrumuturile de la fonduri speculative. Astfel s-ar fi redus cu două puncte deficitul bugetar. Noi estimăm că vom cheltui 70 de miliarde de lei până la finalul anului doar pentru plata dobânzilor. În disperare de cauză, au dat drumul la deprecierea leului. BNR a trebuit să deprecieze leul, pentru a tempera importurile, ca să ajute producția internă, dar aceasta este limitată. Nu este adevărat că deprecierea s-a produs pe fondul crizei politice. În plus, degeaba au aprobat pachetul de măsuri pentru stimularea mediului de afaceri, pentru că nu au făcut nimic cu ele. De la finalul anului trecut a sărit rata șomajului de 6%, ceea ce nu s-a mai întâmplat de mult timp în România. Din toamna anului trecut a început creșterea șomajului și s-au pierdut peste 40.000 de locuri de muncă în ultimele luni din 2025. Reducerea deficitului s-a făcut doar prin creșterea absorbției banilor europeni. Prin disponibilizări s-a redus doar cu 0,5% deficitul bugetar, dar tot 0,5% s-a pierdut din dobânzile bancare pentru împrumuturi”, a mai precizat liderul BNS.
Liberalizarea pieței de energie i-a sărăcit pe români
Costin a adăugat că după liberalizarea prețurilor pe piața energiei, BNS a cerut să creeze o celulă de criză, la nivel de guvern, dar Executivul a susținut aceste creșteri care afectează în egală măsură toată populația României, firmele și producția internă, pentru că din aceste creșteri de prețuri, de TVA, de taxe și impozite, s-au colectat mai mulți bani la bugetul statului. Acest model economic nu se poate susține, pentru că generează pierderi majore, pe termen lung, în toate domeniile.
„Au lăsat prețurile la energie să crească, cu 60%, pentru că le-a convenit. Au încasat mai mulți bani la buget. De aceea avem nevoie de altă formulă de guvernare pentru relansarea economică. S-au grăbit să semneze împrumuturi de 16,8 miliarde de euro, iar banii deja sunt direcționați și nu ajută cu nimic economia României”, a mai adăugat liderul BNS.
Solicitări similare, de la mediul de afaceri
O reacție similară a avut și Vasile Ștefănescu, președintele asociației patronale UGIR-1903. „Premierul ne-a spus să strângem cureaua, timp de 10 luni, dar după ce am strâns-o, am ajuns la inflație 11%. Toate măsurile pe care le-a dat au fost doar împotriva românilor și a firmelor care au capital românesc. În aceste condiții, UGIR-1903 a anunțat, încă de luna trecută, că se alătură tuturor demersurilor pe care le fac și sindicatele, pentru a se putea schimba actuala formulă nocivă de guvernare, până nu se distruge toată România. Mediul de afaceri resimte consecințele măsurilor greșite pe care le-a luat acest guvern, iar falimentele noastre înseamnă și o creștere a șomajului. Avem nevoie de o altă viziune și de un program de guvernare care să scoată România din criza economică pe care a provocat-o Guvernul Bolojan”, a declarat și Vasile Ștefănescu, pentru Jurnalul.
Cele mai scumpe alimente
Cele mai mari creșteri de preţuri s-au înregistrat, din aprilie 2025 până în aprilie 2026 la cafea (+21,76%), ouă (+14,78%) și carne de vită (+12,24%). Prețurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase și miere au crescut cu 11,09%. Alte creșteri semnificative se constată și la laptele de vacă, 10,97%, la pâine, 8,96%, și la fructe proaspete, 11,77%, în timp ce carnea de pasăre s-a scumpit cu 7,04%.
Prețul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 8,04%, iar cel al vinului cu 7,02%. O altă majorare importantă s-a înregistrat la peștele proaspăt (7,93%), la ulei (6,00%), la citrice (7,38%), iar brânza de vacă este mai scumpă cu 6,52%.
Citește pe Antena3.ro
