Senatorii şi deputaţii se vor împuţina din toamnă. După alegerile parlamentare, vom avea cu 122 mai puţini aleşi decât număra Legislativul ales în 2012. Diferenţa va fi produsă de revenirea la votul pe liste şi renunţarea la sistemul uninominal. Asta înseamnă că românii vor vota de fapt o listă alcătuită în exclusivitate de liderii de partide. Şi nimeni nu garantează că cei propuşi vor schimba în bine calitatea Parlamentului.
Acum patru ani, sistemul de vot uninominal a umflat rândurile Parlamentului. De la 471 de senatori şi deputaţi, aleşi în 2008, Legislativul a ajuns la 588 de aleşi în decembrie 2012. “Votul uninominal a fost una din marile mele greşeli în cei zece ani de mandat. Rezultatul a fost calitatea proastă a parlamentarilor. România nu era pregătită pentru uninominal. O parte din popor a votat tot sigla de partid şi tot pentru găleată”, avea să recunoască fostul preşedinte Traian Băsescu pe finalul mandatului. Din toamnă se va reveni însă la votul pe liste de partid, iar Parlamentul va număra 466 de senatori şi deputaţi, cu 122 mai puţini decât în prezent. Chiar dacă va reduce numărul aleşilor, sistemul are dezavantajele lui: în primul rând, românii vor vota o listă cu nume alese exclusiv de liderii partidelor în funcţie de jocurile şi interesele interne, fără a putea controla în vreun fel componenţa acesteia; apoi, nimeni nu poate garanta că cei propuşi de partide vor aduce un plus de calitate şi competenţă în viitorul Parlament. Mulţi dintre parlamentarii de azi se tem că votul pe liste va duce la favorizarea “yesman-ilor”, a celor care nu ies din cuvântul şefului sau a politicienilor cu dare de mână, care cotizează mai mult la partid. Chiar şi aşa, Liviu Dragnea şi-ar dori să schimbe modificarea odată cu viitorul Legislativ. Liderul PSD ar vrea să se revină la uninominal din 2020. “Aşa am propus încă din 2011 şi asta susţin în continuare. Nu pe vechea lege (n.r. - sistemul uninominal) când au ajuns în Parlament oameni trimişi de calculator care de fapt nu au legitimitate. Dacă e nevoie de două tururi, chiar şi două tururi pentru parlamentare”, sună intenţiile şefului social-democraţilor.
Cum e la alţii
Dacă românii au avut 588 de aleşi la o populaţie de peste 18 milioane de locuitori, în alte ţări europene Legislativul e chiar mai numeros. Italia, de exemplu, are 950 de parlamentari la o populație de puțin sub 60 de milioane de locuitori, iar Marea Britanie are 1.410 parlamentari la o populație de 64 de milioane de cetățeni. De altfel, britanicii şi italienii au cele mai mari parlamente din UE, în condiţiile în care Parlamentul European, ales ultima oară în mai 2014, numără 751 de membri deşi reprezintă întregul continent. La polul opus se află ciprioţii, cu doar 56 de aleşi la o populaţie care abia sare de un milion de locuitori. O comparaţie sugestivă pentru România este cazul Poloniei. Parlamentul polonez are 560 de membri, la o populație de 39 de milioane de locuitori, mai mult decât dublu față de populația României. Şi spaniolii sunt aproape ca număr de aleşi: au 614 parlamentari, însă populaţia Spaniei sare de 46 de milioane de locuitori. Vecinii maghiari au 386 de aleşi în legislativul de la Budapesta, la o populaţie de aproape 10 milioane de cetăţeni, iar bulgarii sunt reprezentaţi de 240 de parlamentari la o populaţie de puțin peste 7 milioane de locuitori. Peste Prut, Parlamentul de la Chişinău reuneşte 101 de deputaţi, legislativul moldovean fiind unul unicameral.
În 2009, aproape 78% dintre români au votat printr-un Referendum naţional ca Parlamentul să devină unicameral şi să numere 300 de aleşi. Pentru trecerea la un Parlament unicameral este necesară însă modificarea Constituţiei.
Mai mulţi aleşi pentru diaspora?
Odată cu revenirea la votul pe liste, parlamentarii au modificat şi norma de reprezentare în cazul viitorilor aleşi. Astfel, vom avea un deputat la fiecare 73.000 de locuitori şi un senator la fiecare 168.000 de cetăţeni. Ceea ce va face ca Parlamentul ales la finalul anului să aibă cu doar patru aleşi mai puţin decât cel ales în 2008, tot prin sistemul cu liste şi cu 122 mai puţini decât Legislativul ales în 2012 prin vot uninominal. Vom avea 308 deputaţi, 134 de senatori, 18 parlamentari pentru minorităţi şi 6 pentru diaspora. PNL a propus însă dublarea numărului de aleşi care să-i reprezinte pe cei peste 3 milioane de români din afara graniţelor. Pragul electoral pentru accesul în Parlament s-a păstrat la 5%, iar în cazul alianţelor se va adăuga 3% pentru fiecare al doilea partid intrat în alianţă şi câte 1% pentru următoarele, fără a se putea depăşi 10%.
122 de scaune vor rămâne goale după alegerile parlamentare de la finalul anului
Liviu Dragnea şi-ar dori ca din 2020 să se revină la votul uninominal