Mai multe comune din ţară, ridicate prin lege la rangul de oraş, nu au reuşit să facă faţă acestui statut şi vor să fie retrogradate. Două dintre ele au parcurs aproape toate etapele procedurale, aşteptând doar votul Parlamentului. Două oraşe aşteaptă de mai bine de un an un DA sau NU din partea Senatului pentru a reveni la rangul de comună.
Propunerea legislativă privind trecerea oraşului Băneasa, judeţul Constanţa, la rangul de comună a fost adoptată joia trecută de Camera Deputaţilor, în aceeaşi zi fiind înregistrată la Senat, for decizional.
În expunerea de motive a proiectului, senatorul Nicolae Moga explică de ce orăşenii vor să redevină săteni: “Modificarea succesivă a legislaţiei referitoare la taxele şi impozitele locale a dus la încadrarea contribuabililor din Băneasa la nivelul de taxe şi impozite aferent nivelului de dezvoltare imobiliară şi de venituri specific unui oraş (…) În acest mod s-a creat un dezechilibru între nivelul real de trai, potenţialul de realizare a veniturilor de către contribuabilii locali şi nivelul fiscalităţii pe care trebuie să o suporte aceştia, fapt ce a generat pentru contribuabil un sentiment de împovărare fiscală”.
În plus, localitatea nu a reuşit să se ridice la pretenţiile unui oraş. O analiză a numărului populaţiei, dotării locuinţelor, numărului de paturi în spitale, de medici, numărului de unităţi de învăţământ arată că mai mult de jumătate dintre aceşti indicatori pentru rangul de oraş se situează sub nivelul cerut de lege. Cu alte cuvinte, statutul de oraş nu are corespondent în realitate, spune inţiatorul legii.
Proiectul de lege a fost dezbătut şi aprobat relativ repede de Camera Deputaţilor, unde a fost înregistrat acum două luni, primind raport favorabil de la Comisia de Administraţie. După insistenţele repetate ale localnicilor, primăria a organizat un referendum pentru revenirea la rangul de comună la 11 iunie 2017. Dintre cei 39,5% localnici prezenţi la urne, 33,5% au spus DA.
Rezultatele referendumului au fost însuşite de Consiliul local, iar acum se aşteaptă decizia Parlamentului. Deşi a fost solicitat un punct de vedere al Guvernului pe marginea acestei iniţiative, acesta nu a fost trimis încă Parlamentului.
Până la o decizie finală, iniţiatorul legii crede că revenirea oraşului la rangul de comună va fi de bun augur: taxe şi impozite mai mici, economii la buget prin redimensionarea aparatului administrativ, posibilitatea accesării de fonduri specifice mediului rural, o creştere a colectării veniturilor la bugetul local.
Legea 351/2001 prevede că, pentru a permite accesul la fondurile europene acordate comunelor în care s-au produs scaderi accentuate de populaţie, Guvernul încurajează unificarea administrativă a câte două sau mai multe dintre aceste comune care sunt învecinate, la iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţia din comunele interesate.
Deputaţii şi senatorii au avut opinii diferite pe aceeaşi temă: trecerea unei localităţi de la un rang superior la unul inferior
Referendum amânat
Un alt oraş care a dorit să redevină comună este Broşteni, judeţul Suceava. Acum doi ani, Primăria Broşteni a vrut să organizeze un referendum local pentru schimbarea rangului localităţii, dar acesta nu a avut loc deoarece Prefectura Suceava a transmis că Legea 351/2001 nu permite acest lucru şi prin urmare nu există o bază legală pentru ca oraşul să revină la statutul de comună. De asemenea, conform presei locale, Primăria a trimis o adresă Ministerului Dezvoltării prin care cerea aprobare pentru organizarea referendumului, iar la AEP o informare că referendumul programat la 10 iulie 2016 a fost amânat.
Guvernul încurajează retrogradarea
Deşi ar fi fost de aşteptat ca Guvernul să nu încurajeze astfel de iniţiative, ci să stimuleze dezvoltarea acestor localităţi pentru a rămâne oraşe, Executivul aprobă retrogradarea, singurele observaţii fiind de ordin procedural. Este cazul oraşului Căzăneşti din judeţul Ialomiţa, unde, în aprilie 2016, la referendumul local, 31,3% din locuitori au spus DA trecerii înapoi la rangul de comună, aşa cum era înainte de 2004. În martie 2017, deputatul PNL Tinel Gheorghe a depus la Parlament o iniţiativă legislativă privind trecerea Căzăneştiului la rangul de comună şi abrogarea legii care îl făcuse oraş. Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor în iunie 2017, iar de atunci se află la Senat. În punctul de vedere transmis acestui for legislativ, Guvernul anunţă că susţine proiectul de lege, sub rezerva unor propuneri şi observaţii. „Astfel, considerăm că trecerea oraşului Căzăneşti de la un rang la altul se poate face prin lege, în baza articolului 3 alin. 1 din Legea 351/2001, la propunerea Consiliului Local, cu consultarea populaţiei prin referendum şi a instituţiilor implicate, în condiţiile legii, cu respectarea indicatorilor cantitativi şi calitativi prevăzuţi în Legea 351/2001(n.r. - populaţie, dotarea locuinţelor, nr. de paturi în spitale, şcoli)”, anunţă Guvernul, sub semnătura fostului premier Sorin Grindeanu. La Senat, proiectul de lege a primit raport negativ din partea Comisiei de administraţie publică, a intrat pe ordinea de zi a plenului, iar de acolo a fost retrimis la comisie, unde se află şi acum din luna februarie a acestui an.