Pe site-ul ministerului a fost pus în dezbatere publică un proiect de ordin de ministru prin care sunt modificate și completate metodele de evaluare a zgomotului în concordanță cu prevederile directivei UE. De asemenea, prin noul ordin vor fi puse în acord și reglementările naționale cu Directiva 2020/367 privind stabilirea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare generate de decibelii prea mulți. Comisia Europeană impune astfel reducerea poluării fonice în orașe, dar acest lucru prinde România nepregătită. Zgomotul de pe marile artere ale Capitalei depășește acum cu mult numărul decibelilor admiși, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, în condițiile în care orașul are hărți strategice de zgomot și planuri de măsuri pentru reducerea lui. Realitatea ne arată însă că până la aplicarea lor este cale lungă, mai ales că primarul general al Capitalei se plânge că nu are bani, iar marile investiții au fost amânate și anul acesta.
Prin noile măsuri Comisia Europeană vrea să impună reducerea poluării fonice în marile aglomerări urbane, iar statele UE aveau termen ca până pe data de 31 decembrie 2021 să transpună în legislațiile naționale prevederile celor două directive. România este însă una dintre puținele țări care nu au reușit să se încadreze în timpul acordat, dar, sub spectrul trimiterii în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), vrea să rezolve acum rapid restanțele. Metodele de evaluare a zgomotului ambiental și a efectelor sale au la bază formule matematice care țin cont de raportul doză-efect. La capitolul efecte, directiva europeană reține cardiopatiile ischemice, gradul ridicat de disconfort și gradul ridicat de tulburare a somnului. Reducerea numărul maxim de decibel acceptați va crea însă probleme autorităților din marile orașe ale României unde se înregistrează și acum mari depășiri ale valorilor admise.
Actualizarea, obligatorie
În România a intrat în vigoare, în 2019, Legea 121 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental. Conform acesteia, până pe data de 30 iunie 2022 trebuie actualizate toate hărțile strategice de zgomot, ele urmând să prezinte situația din anul calendaristic precedent, pentru toate aglomerările, drumurile, căile ferate și aeroporturile principale ale țării. Legislația comunitară obligă toate orașele cu peste 100.000 de locuitori să-și întocmească astfel de hărți care să precizeze nivelul poluării fonice. Vorbim astfel despre 22 de orașe care trebuie să aibă astfel de hărți
Orașul care nu doarme
Ultima hartă a decibelilor a fost actualizată la nivelul Capitalei în 2021 și ea nu arată deloc bine. Pe nu mai puțin de 394 de artere rutiere se înregistra un nivel al zgomotului pe timp de zi, seară, noapte (Lzsn) de peste 70 de decibeli (dB), iar pe alte 490 nivelul de noapte (Ln) depășea 60 dB. Aceste valori ale zgomotului se consideră că au un impact negativ semnificativ asupra populației. De asemenea, există 3.813 clădiri care sunt localizate în zone care depășesc valoarea-limită a zgomotului pentru indicatorul Lzsn de 65 dB, 1.988 de clădiri care sunt localizate în zone care depășesc valoarea limită pentru indicatorul Lzsn de 70 dB și un număr de 44 de clădiri situate în areale unde indicatorul Lzsn este de 75 dB. În plus, alte mii de clădiri sunt în zone care depășesc valoarea-limită a zgomotului pe timp de noapte (50dB).
Tabel-pag 19 https://hartiacustice.pmb.ro/docs/PA_reducerea_zgomotului.pdf
Estimarea numărului de persoane afectate de zgomot în Capitală
Sursa: Harta zgomotului în București
Costuri astronomice
Analiza care însoțește hărțile de zgomot ale Bucureștiului face și o serie de estimări privind costurilor măsurilor care ar trebui luate pentru diminuarea poluării fonice. La cum arată acestea, implementarea lor este doar un vis pentru locuitorii orașului, în condițiile în care primarul general Nicușor Dan se plânge că nu are bani. Reducerea zgomotului generat de traficul rutier pe 160 de străzi principale ar costa bugetul Primăriei Generale peste 70 de milioane de euro. De exemplu, reducerea zgomotului pe bulevardul Camil Ressu ar costa 2,93 de milioane de euro, pe bulevardul Ion Mihalache, 2,42 de milioane, iar pe Iuliu Maniu, 2,19 milioane. La acestea s-ar mai adăuga alte circa 30 de milioane de euro pentru reducerea poluării generate de traficul feroviar și de tramvaie. Printre măsurile care ar trebui luate se numără refacerea căii de rulare a tramvaielor, realizarea unor sensuri unice pe marile artere pentru fluidizarea traficului, realizarea Sistemul de Management al Traficului, mărirea lăţimii străzilor şi a bulevardelor etc
Conform studiilor, nivelul zgomotului produs de o bormașină este de 75 de decibeli, iar o drujbă emite 100 de decibeli.
Hărți avem, dar degeaba
Deși Capitala are hărți de zgomot și planuri pentru reducerea lui, acest lucru nu s-a întâmplat, spune Corneliu Rădulescu, unul dintre inginerii care în 2014 a realizat actualizarea lor. Anul acesta Bucureștiul va trebui să reactualizeze aceste hărți strategice pentru a le pune în acord cu ultimele prevederi ale legislației europene, iar una dintre modificări va viza modul de realizare a studiilor de trafic, astfel încât să fie mai bine evidențiate categoriile de mașini, inclusiv să fie consemnate remorcile. De asemenea, va fi scoasă din responsabilitatea administrațiilor locale realizarea hărților pentru traficul feroviar și cel aerian, această responsabilitate urmând să revină entităților economice responsabile de cele două zone. „Măsurile pentru reducerea zgomotului nu sunt ieftine deloc. De exemplu, montarea unui indicator rutier de avertizare costă 100 de euro. Pentru reducerea zgomotului produs de tramvaie, pe lângă achiziționarea unora noi, silențioase, trebuie schimbată sau reabilitată și calea de rulare. Dacă se cumpără doar tramvaie noi, zgomotul scade doar cu un decibel. Pe de altă parte, acolo unde viteza de rulare este de minim 60 km/h se pot utiliza asfalturi liniștite, mașinile pot fi echipate cu pneuri silențioase, dar toate acestea costă mai mult”, ne spune inginerul Cornel Rădulescu.
„În România, 22 de orașe trebuie să aibă hărți de zgomot. În prezent, împotriva României este deschisă o procedură de infringement, pentru că orașul Târgu Mureș nu și-a actualizat hărțile de zgomot. Prin noile măsuri pregătite de Uniunea Europeană, nivelul zgomotului va trebui să scadă în anii următori, dar dacă este să vorbim despre București, orașul stă prost și după vechile standarde”.
inginerul Cornel Rădulescu, unul dintre realizatorii hărților din București
Zgomotul, efectul societății moderne
Conform rapoartelor Agenției Europene de Mediu, zgomotul ambiental, în special zgomotul produs de traficul rutier, continuă să fie o problemă de mediu importantă pentru milioane de oameni din Europa, cărora le afectează sănătatea și bunăstarea. Aproximativ 20% din populația Europei este expusă pe termen lung la niveluri de zgomot care sunt nocive pentru sănătate, respectiv un număr de aproximativ 100 de milioane de oameni din Europa. Din analiza datelor actuale, se estimează că zgomotul ambiental contribuie anual la apariția a 48.000 de cazuri noi de cardiopatie ischemică, precum și la 12.000 de decese premature. În plus, se estimează că 22 de milioane de oameni suferă de un disconfort cronic ridicat, 6,5 milioane de oameni suferă cronic de tulburări de somn severe, iar 12.500 de elevi au dificultăți la citit din cauza zgomotului generat de traficul aerian.
Organizația Mondială a Sănătății spune că pentru un somn bun, zgomotul de fond nu trebuie să depășească 30 de decibeli, iar zgomotele individuale trebuie să se mențină sub 45 de decibeli.