Fără precedent după 1989. Șapte ani de campanie electorală pentru PNL

Revenind însă la prezența lui Klaus Iohannis la congresul PNL de mâine, nu este pentru prima dată când președintele României forțează limitele constituționale pentru a se implica în chestiunile politice ale PNL. 

Încă de la preluarea primului său mandat la Palatul Cotroceni, la finalul anului 2014, Klaus Iohannis și-a exprimat dorința de a avea „guvernul lui”. Ceea ce s-a și întâmplat, în noiembrie 2015, după demisia lui Victor Ponta și instalarea Guvernului tehnocrat, condus de Dacian Cioloș. După alegerile parlamentare din 2016, odată cu victoria zdrobitore a PSD, Iohannis a refuzat să nominalizeze prima propunere de premier din partea social-democraților, acceptând-o, cu chiu, cu vai, abia pe a doua. După care, președintele a declanșat un adevărat război politic împotriva fostului partid de guvernământ.

Anul 2019, al alegerilor europarlamentare și prezidențiale, a adus cea mai mare infuzie de încălcări ale limitelor constituționale de către un președinte în funcție, miza fiind optimizarea rezultatului electoral al Partidului Național Liberal. Președintele a organizat un referendum, odată cu alegerile europarlamentare, care a ridicat scorul PNL în acest alegeri de la puțin peste 20 de procente, la 27 de procente. Iar în pragul alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a mandatat PNL să răstoarne guvernul PSD, prin moțiune de cenzură, cu sprijinul ALDE și Pro România. Mai mult, după ce, în sfâșit, și-a impus „guvernul lui”, la conducerea căruia l-a instalat pe Ludovic Orban, președintele a mărturisit că realizarea cea mai importantă a primului său mandat la Palatul Cotroceni a fost „dărâmarea guvernului PSD”.

Planul lui Klaus Iohannis în anul 2020 a fost de a genera declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, bazându-se pe scorurile din sondajele de opinie care dădeau PNL la un procent de aproximativ 40 la sută. Iar acest plan aproape că i-a reușit, odată cu depunerea de către PSD a moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Orban, în februarie 2020. După ce Orban a fost demis, Klaus Iohannis l-a nominalizat tot pe Orban să formeze un nou guvern. Ulterior, liderul PNL și-a depus mandatul, fiind nominalizat Florin Cîțu. Actualul premier a fugit, efectiv, de la ședința de plen a Parlamentului în care urma să fie validat, iar Klaus Iohannis l-a renominalizat ca premier pe Ludovic Orban, cel demis cu nici o lună înainte de către Parlament.

În pre-campania și campania electorală aferentă alegerilor parlamentare din decembrie 2020, președintele Klaus Iohannis a făcut propagandă necontenită PNL, fiind prezent la multe mitinguri și acțiuni ale acestei formațiuni politice. Șeful statului și-a permis să facă campanie electorală liberalilor chiar și cu ocazia festivității atipice, prilejuită de celebrarea zilei de 1 Decembrie, la Arcul de Triumf. Anterior, în timpul alegerilor locale, chiar cu puține zile înainte de  scrutinul din septembrie, Iohannis l-a convocat, în secret, la Palatul Cotroceni, pe candidatul PNL la Primăria Capitalei, Nicușor Dan.

După pierderea alegerilor parlamentare de către PNL, președintele i-a cerut lui Ludovic Orban să demisioneze de la Palatul Victoria și a refuzat să nominalizeze un premier de la PSD, partid care a câștigat alegerile parlamentare. Iar acest premier impus de la Cotroceni a fost Florin Cîțu, pe care, acum, Iohannis îl susține pentru a prelua conducerea Partidului Național Liberal.