20 de bănci pentru "Prima Casă"

Persoanele care vor să-şi cumpere sau să-şi construiască o locuinţă prin programul "Prima Casă" pot obţine finanţare de la una din cele 20 de bănci care au depus oferte. Implicarea băncilor, care au contestat iniţial acest program, a fost peste aşteptările autorităţilor. Plafonul de un miliard de euro alocat programului a fost depăşit cu 457 de milioane de euro.

Băncile s-au înghesuit pe ultima sută de metri să depună oferte pentru programul "Prima Casă". Ieri, la expirarea termenului, 20 de bănci şi-au arătat interesul pentru programul derulat de autorităţi. "Guvernul a primit oferte de la 20 de bănci pentru credite în valoare totală de 1,457 miliarde euro la programul Prima Casă", a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.

Au depus oferte Banca Transilvania, Piraeus Bank, Volksbank, Raiffeisen Bank, Millennium Bank, Leumi, BRD-SocGen, ATE Bank, Instesa Sanpaolo, Unicredit Ţiriac, Alpha Bank, Banca Românească, Bancpost, CEC, Garanti Bank, BCR, Credit Europe, OTP, ING şi Emporiki. Ce bănci şi cât vor primi acestea din plafonul de un miliard de euro pentru anul 2009 vom afla după ce ofertele băncilor vor fi analizate de Ministerul Finanţelor şi de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor (FNGC) pentru IMM-uri.

BCR a depus oferta pentru "Prima Casă" şi estimează că va acorda credite, exclusiv în euro, de 450 milioane euro, la dobânzi egale cu Euribor plus 3,8 puncte procentuale, la care se adaugă un comision de acordare de 0,017% pe an. Oferta Piraeus Bank are cel mai mare plafon, acordând împrumuturi de 100 milioane euro pentru "Prima Casă", la dobânzi egale cu ROBOR plus 2,5 puncte procentuale la lei şi EURIBOR plus 4 puncte la euro, nivelul maxim acceptat de Guvern, fără să perceapă comision.

Vicepreşedintele pentru retail al Raiffeisen Bank, Răzvan Munteanu, a spus că banca a stabilit un plafon iniţial de 50 de milioane de euro pentru activitatea de creditare din cadrul programului "Prima Casă".

Plafoane similare se regăsesc şi în oferta celor de la Bancpost şi Garanti Bank. Cei de la Millennium au comunicat un plafon de 30 de milioane de euro, iar cei de la CEC Bank un plafon maxim de 95 milioane de euro, instituţia având cea mai mică dobândă pentru creditele în lei (nu acordă credite în valută), de 1,9 puncte plus ROBOR.

Intesa Sanpaolo a depus o ofertă în limita unui plafon maxim de 50 milioane euro, iar UniCredit Ţiriac Bank vrea să dea credite de 25 milioane euro, la dobânzile maxime acceptate de Guvern.

LEU SAU EURO?
Calculele arată că acum dobânzile la aceste tipuri de credite nu pot depăşi 5,3% pentru creditele în euro şi 12,5% pentru împrumuturile în lei. Însă limitările impuse de Guvern depind de Euribor la euro şi de Robor la lei, doi indicatori care pot varia de la lună la lună. În piaţă se simte o atracţie mai mare pentru creditele în euro, pentru că dobânzile pot fi mai mici decât la cele în lei şi au costuri totale mai reduse, potrivit www.conso.ro.

În scurt timp, România va trece la moneda naţională euro, şi atunci un credit deja în euro va simplifica mult situaţia. Un alt risc este acela al creşterii dobânzii pe parcursul celor 25-30 de ani cât durează creditul.
Agenţii imobiliari aşteaptă cu speranţă demararea programului, având în vedere scăderea drastică a vânzărilor de proprietăţi cu care s-au confruntat în acest an. Valoarea tranzacţiilor imobiliare cu terenuri şi locuinţe va scădea în 2009 cu 65% faţă de anul trecut, potrivit unui studiu al companiei de evaluare Darian Rom-Suisse.

Scăderile-record au drept explicaţie reducerea finanţării pentru achiziţii imobiliare, potrivit managerului general al Darian Rom-Suisse, Adrian Crivii. În primele cinci luni, numărul tranzacţiilor cu locuinţe şi terenuri a scăzut cu 35,7%, la 134.500 operaţiuni, iar statul a încasat cu 64% mai puţini bani din impozitele pe veniturile din transferurile de proprietăţi, potrivit datelor notarilor publici.

Vestea bună e că preţurile nu vor creşte. "E puţin probabil că preţurile vor creşte, pentru că baremul este de 60.000 de euro, iar pentru preţuri mai mari cumpărătorii trebuie să vină cu bani de acasă. Dezvoltatorii nu cred că vor creşte preţurile", a spus Aurel Şaramet, preşedintele FNGC pentru IMM-uri.