Activitatea de producţie la Mina Petrila s-a oprit, începând de joi aici urmând să se desfăşoare operaţiuni tehnice de scoatere la suprafaţă a huilei care a mai rămas în singurul abataj din subteran, precum şi a echipamentelor de lucru ce mai pot fi utilizate la alte mine din Valea Jiului.
'Abatajul a ajuns la limita de exploatare, iar activitatea de producţie a cărbunelui s-a oprit. Până la sfârşitul acestei luni vor fi demontate echipamentele din subteran, în paralel cu scoaterea la suprafaţă a cărbunelui din abataj, pentru a se evita autoaprinderea acestuia', a declarat, joi, pentru AGERPRES, directorul Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), Aurel Anghel.
Echipamentele din subteran vor fi recuperate şi transferate la minele Paroşeni şi Uricani, dacă sunt compatibile cu procesul de producţie de acolo, având în vedere faptul că aceste două exploatări fac parte din SNIMVJ. Restul de utilaje vor fi transferate către minele ce aparţin de Complexul Energetic Hunedoara - Livezeni, Lonea, Lupeni şi Vulcan, în baza unui acord semnate între cele două companii.
În ceea ce priveşte personalul, directorul SNIMVJ a spus că 50 de angajaţi vor fi transferaţi, de la 1 noiembrie, la mina Uricani, iar restul vor rămâne la Petrila până la finalizarea operaţiunilor de închidere. Apoi oamenii vor fi repartizaţi la alte mine.
Minele Petrila, Uricani şi Paroşeni sunt cuprinse într-un program de închidere, aprobat de Comisia Europeană, până în 2018.
Activitatea de exploatare a cărbunelui la Mina Petrila a început în urmă cu mai bine de 150 de ani. Prima atestare documentară a exploatării cărbunelui la Mina Petrila este datată la 30 decembrie 1858, când compania 'Max, Egon, Fürst' a dobândit prima concesiune de teren minier în zonă.
Mina Petrila este considerată şi cea mai adâncă din ţară, cu galerii care ajungeau până la 1.100 de metri sub pământ.