Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza financiară, dificultăţile de accesare a creditelor şi consumul redus cu 15% al curentului electric a redus ambiţiile de dezvoltare ale celui mai mare producător de energie electrică din România, Hidroelectrica.
Compania, deţinută în proporţie de 80% de către stat prin Ministerul Economiei, vrea ca până în anul 2025 să investească 1,9 miliarde de dolari pentru creşterea gradului de valorificare a potenţialului hidroenergetic de la nivelul actual de 53,83% la 64,78%.Actualmente, sunt în exploatare 53,83% din potenţialul amenajabil, care asigură o producţie de energie de 17,33 TWh pe an, potrivit datelor companiei.
În 2025, producţia de energie a companiei ar urma să ajungă la 20,86 TWh pe an, fără să includă şi hidrocentrala de 1.000 MW instalaţi care va fi construită la Tarniţa-Lăpuşteşti.
„Hidroelectrica are 300 milioane euro investiţii anual, din care 40% pentru reabilitare", a declarat, în conferinţă, directorul exploatare al Hidroelectrica, Dragoş Zachia.
În 2008, documentele prezentate de societate la Forumul Energetic Regional (FOREN), strategia de dezvoltare a companiei arăta faptul că în 2025 se vor produce 22,291 TWh, cu un grad de amenajare de 74% a potenţialului hidraulic.
„Pentru realizarea integrală a obiectivelor cuprinse în aceste programe, care aduc un supliment de putere instalată de 1634 MW şi un spor de energie de 5639 GWh/an în anul hidrologic mediu, este necesar un fond total de investiţii de 5.955 milioane euro" se arăta în documentul citat.
Valoarea totală a potenţialului hidroenergetic amenajabil al României este de aproape 32,2 TWh pe an. Hidroelectrica a asigurat anul trecut 26,4% din consumul de energie la nivel naţional. Fondul Proprietatea deţine 20% din acţiuni.
Hidroelectrica urma să fie spartă în două o dată cu formarea celor două societăţi naţionale integrate de energie. Sucursalele hidro Sibiu, Vâlcea şi Slatina urmau să fie adunate într-o singură societate alături de complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia si cu Nuclearelectrica. Restul Hidroelectrica urma să fie integrat împreună cu Compania Naţională a Huilei, ELCEN, centralale termo Mintia şi Paroşeni.
