Apartamentele din blocuri în clasa I de risc seismic vor putea fi asigurate doar după consolidare

Apartamentele din blocuri aflate în clasa I risc seismic nu vor putea fi asigurate pentru cutremur nici după aplicarea Legii privind asigurarea obligatorie, ci doar după consolidarea clădirii, la cererea firmelor de asigurări, care au transmis autorităţilor că nu îşi asumă riscul acestor locuinţe.

Proiectul de modificare a legii, care prevede această excepţie, nu a fost încă aprobat de Guvern.

În documentul citat, elaborat la începutul lunii martie, este amintit că Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor nu prevede nicio excepţie de la această obligativitate, dar este precizat în acelaşi timp că, în cazul locuinţelor situate în clădirile cu risc seismic ridicat, producerea daunelor reprezintă "o certitudine", din cauza gradului de avariere, şi nu o probabilitate, ceea ce încalcă principiile fundamentale de desfăşurare a activităţii de asigurare, potrivit cărora riscul asigurat este un eveniment viitor posibil, dar incert.

"Ca urmare, s-a propus de către industria asigurărilor ca locuinţele aflate în această situaţie să fie exceptate de la asigurarea obligatorie şi să fie asigurate pentru oricare din riscurile prevăzute de Legea 260/2008 numai după consolidarea clădirilor în care se află. Astfel, propunerea ca locuinţele situate în clădirile expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic să nu se asigure pentru niciunul din riscurile prevăzute de lege, până la data recepţiei la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor, a fost introdusă în proiectul de modificare a Legii 260/2008", este anunţat în document.

Conform Prefecturii Bucureşti, în cazul unui cutremur cu intensitatea mai mare de 7 grade Richter în Capitală pot fi distruse sau avariate circa 35.000 de construcţii, în municipiu fiind identificate peste 5.000 de construcţii cu grad de risc seismic ridicat, dintre care 392 clădiri multietajate sunt în clasa de risc seismic I.

În ultimii 18 ani, la nivelul întregii ţări au fost finalizate lucrări de consolidare la doar 14 clădiri, dintre care 12 în Bucureşti, pentru celelalte blocuri nefiind primite solicitări din partea proprietarilor.

Conform legii, lucrările de proiectare şi execuţie a operaţiunilor de consolidare pentru locuinţele aparţinând persoanelor fizice sunt finanţate integral de la buget, iar proprietarii sunt obligaţi să restituie în rate lunare egale, fără dobândă, eşalonate pe un interval de maximum 25 ani, contravaloarea execuţiei lucrărilor de consolidare. Pentru această plată se instituie o ipotecă asupra casei.

Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX, la începutul anului, că Guvernul intenţionează să elimine condiţia impunerii unei ipoteci asupra imobilului consolidat împotriva cutremurului, prin care statul se asigură că proprietarii rambursează suma investiţiei, şi să nu mai solicite acestora să restituie banii cheltuiţi de autorităţi, pentru a urgenta lucrările de consolidare.

Clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în municipiul Bucureşti, în judeţele aflate sub influenţa zonei sesimologice din Vrancea, în Banat şi zona Făgăraşului.

Ritmul scăzut al contractării şi finalizării lucrărilor de consolidare este explicat de autorităţi şi prin dificultatea cu care sunt obţinute acordurile proprietarilor pentru efectuarea lucrărilor de intervenţie.

Legea privind asigurarea obligatorie a locuinţelor ar putea fi pusă în aplicare de la 1 iulie, dată până la care societatea care va emite poliţele va fi pregătită să emită şi să gestioneze asigurările, iar contractul de reasigurare va fi încheiat, potrivit autorităţilor.

Conform datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, gradul de cuprindere în asigurare a fondului locativ naţional se situează în jurul a 15%.

Fondul locativ naţional numără peste opt milioane de locuinţe.