Dorința de a impulsiona construcția șoselei de mare viteză aparține ex-deputatului PMP Doru Petrișor Coliu. Deși a avut la dispoziție patru ani pentru a-și manifesta preocuparea pentru construcția acestei autostrăzii, deputatul PMP a înregistrat acest proiect anul trecut, el trecând tacit de Senat la mijlocul lunii octombrie. Originar din Teleorman, Doru Petrișor Coliu a fost lovit subit de interesul pentru construcția acestei autostrăzi chiar în preajma alegerilor parlamentare. Exploatând dorința locuitorilor din zona Olteniei de a avea un drum de mare viteză, parlamentarul a încropit un proiect fără o minimă consultare cu Compania de Drumuri, al cărui singur scop era doar seducerea alegătorilor. Experiența campaniilor electorale ne demonstrează că în preajma lor politicienii sunt dispuși la tot felul de compromisuri, bat cu pasul satele și orașele, lansează idei năstrușnice, promit în stânga și în dreapta și se dau populari.
Anul trecut, în luna iulie, la puțin timp după ce ex-deputatul PMP Coliu își depunea proiectul la Parlament, Compania de Drumuri depunea cererea pentru obținerea finanțării în vederea realizării studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și pentru pregătirea documentației de atribuire a contractului de execuție. Termenul de realizare al acestor etape este de doi ani și trei luni, în condițiile în care propunerea legislativă a lui Coliu prevede un termen de patru ani pentru finalizarea proiectului, inclusiv a construcției.
Pe hârtie, desenul arată bine
Autostrada Sudului (A6), care până la urmă va fi un drum expres, urmărea traseul București – Alexandria – Roșiori – Caracal – Craiova, cu extindere spre Drobeta-Turnu Severin – Lugoj. În zona localității Balint se va face joncțiunea cu Autostrada 1, continuând mai departe spre Timişoara – Arad – Nădlac și făcând legătura cu autostrada M43 din Ungaria, spre Seghedin. Primii 10 kilometri ce fac legătura dintre A1 şi centura Lugoj au fost deschişi în decembrie 2013. În 2018 se vorbea despre construcția ei în parteneriat public, dar lucrurile s-au oprit la nivelul discuțiilor. La vremea respectivă, costurile pentru construcția ei erau estimate la 2,55 de miliarde de euro, iar șoferii urmau să plătească 5 euro pentru fiecare sută de kilometri parcursă.
Prima licitație, în mai
Abia în luna mai a acestui an CNAIR a scos la licitație proiectarea primului lot din drumul de mare viteză și anume porțiunea care va lega Bucureștiul de Alexandria, termenul limită pentru depunerea ofertelor fiind 26 iunie. Când va fi gata această autostradă, este greu de spus acum, dar un lucru este sigur. Cei patru ani prevăzuți pentru construcția ei în proiectul de lege care așteaptă acum votul Camerei Deputaților este imposibil de respectat.
Ministrul Drulă trage frâna de mână
Oricum, la sfârșitul anului trecut, și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, dădea înapoi în ceea ce privește promisiunea Guvernului de a construi 1.000 de kilometri de autostradă în patru ani. Promisiunea, inclusă în programul de guvernare, nu era decât o altă petardă electorală servită românilor de politicieni.
„Ar fi foarte frumos (să îi putem face – n. r.), dar n-avem 1.000 încă la 30 de ani după Revoluţie, ca în 4 ani să-i avem. Cei 1.000 de kilometri, ca să clarific asta, din programul de guvernare includ proiecte care sunt în derulare, proiecte care au contracte semnate, dar sunt în fază de proiectare, proiecte care sunt în licitaţie şi nu au încă un contract semnat şi proiecte care vor fi semnate şi contractate. Nu sunt 1.000 de kilometri care vor fi finalizaţi până în 2024 toţi. O parte, da”.
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, decembrie 2020