Coruptie - Mita de la firmele mici sare la 25% din venit

In Romania, spaga data angajatilor institutiilor publice nu duce la imbunatatirea serviciilor acestora, dar simplifica birocratia si reduce timpul de asteptare, se arata intr-o analiza a Coalitiei Anticoruptie.

Spaga - un leac pentru birocratie

Administratia publica, primaria, justitia, politia, consiliile locale si judetene, parlamentul, guvernul, sistemul de sanatate si mediul de afaceri sunt institutiile percepute de micii sau mai marii afaceristi ca avand cei mai multi angajati corupti, se arata intr-o analiza a Coalitiei Anticoruptie - "Perceptii ale firmelor din orasele Romaniei asupra coruptiei". 67% dintre cei intervievati raporteaza "plati informale" catre Politia Rutiera si 44%-47% recunosc ca au platit "comisioane" autoritatilor vamale si inspectorilor financiari. Cele mai "curate" institutii sunt presedintia, educatia si media.

RASPANDIRE. Perceptia asupra coruptiei este cu atat mai intensa cu cat firma este mai mica. Astfel, 56% dintre managerii firmelor cu 1-10 angajati si 58% dintre cei care au 11-250 de salariati considera coruptia foarte raspandita, in timp ce numai 39% din reprezentantii afacerilor cu peste 250 de angajati au aceasta parere. De remarcat este si faptul ca firmele cu capital romanesc sau mixt percep un nivel mai inalt al coruptiei. 51% dintre agentii economici cu capital autohton intervievati cred ca in Romania coruptia este foarte raspandita. Aceeasi viziune o au si 48% dintre reprezentantii firmelor mixte si numai 43% dintre cei ai agentilor economici cu capital strain.

SATISFACTIE.Conform analizei, 75% dintre cei care au platit mita autoritatilor vamale sunt nemultumiti de serviciile oferite. Acelasi procent mare de nemultumiti a fost observat si in randul celor care au dat spaga Politiei Rutiere si inspectorilor financiari. Intrebati daca, platind "taxe informale" la institutiile publice, au rezolvat mai repede sau mai usor problema, intreprinzatorii au raspuns majoritatea da. Concluzia realizatorilor studiului este ca platile informale nu duc la cresterea calitatii serviciilor, dar pot simplifica birocratia sau reduce timpul de asteptare.

PIERDERI

Ponderea spagilor in totalul veniturilor firmei este mai mare in cazul firmelor mici. 7% dintre acestea spun ca 11%-25% din veniturile lor se duc pe mituirea diversilor functionari. In cazul firmelor mari, "platile informale" sunt, in cea mai mare parte, sub 1%. Faptul ca agentii economici mari cheltuiesc mai putin, ca pondere, pe spagi comparativ cu micii intreprinzatori inseamna ca, pe plaiurile mioritice, coruptia nu functioneaza ca un mecanism redistributiv, in care platile informale sa fie proportionale cu bunastarea firmei, ci mai degraba ca un mecanism pradalnic in care taxele sunt fixe pentru simplificarea birocratiei, se arata in studiul citat.