Cutremurul nu-i sperie pe români atât de tare încât să-şi asigure casele

Miercuri s-au împlinit 43 de ani de la cutremurul din 1977, care a lăsat în urma lui aproape 1.600 de morţi și 35.000 de locuinţe distruse. Cu toate acestea, la aproape o jumătate de secol de la tragicul eveniment, doar 1 din 5 locuințe este asigurată, deși cutremurul este al doilea risc de care românii sunt îngrijorați când vine vorba de casele lor. În România există aproape nouă milioane de locuințe, dar la sfârșitul lunii septembrie 2019 erau în vigoare doar 1,5 milioane de asigurări facultative de locuințe și 1,7 milioane de asigurări PAD (asigurarea obligatorie), potrivit celor mai recente date publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Deşi teama de cutremur este mare, iar 7 din 10 români spun că sunt interesaţi de asigurările pentru locuinţe, prea puţini sunt dispuşi să se asigure împotriva acestui risc. Datele statistice arată că, deşi 75% din populaţia ţării este expusă riscului unui cutremur, numărul poliţelor de asigurare obligatorii a crescut foarte puţin în ultimii ani. Dacă în august 2017 erau 1,65 milioane, doi ani mai târziu numărul lor de abia se apropie de 1,7 milioane.  Bucureştiul este capitala din sud-estul Europei cea mai vulnerabilă la cutremure. Această expunere este dată de construcţiile vechi din zona centrală, dar şi de compoziţia solului, existând straturi argiloase care favorizeaza mişcarea terenului pe perioade lungi la magnitudini mari şi medii.

Potrivit estimărilor Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), un cutremur similar celui din 1977 ar provoca pagube cuprinse între 3,8 şi 6,6 miliarde de euro. În total, 850.000 de locuinţe ar fi afectate, din care 35.000  ar fi complet distruse, iar 1.600 de persoane şi-ar pierde viaţa. Pe de altă parte, nota de plată pentru un cutremur major era estimată anul trecut la 14 miliarde de euro, potrivit strategiei fiscale pentru perioada 2019-2021 elaborată de fostul Guvern Dăncilă. De notat este şi că estimările privind pagubele lăsate în urmă de un cutremur de mare magnitudine au dispărut anul acesta din strategia fiscală a fostul Guvern Orban.

Cutremurul din 4 martie1977 a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter şi a durat 55 de secunde, lăsând în urma lui circa 1.600 de victime, dintre care 90% au fost în Bucuresti, Capitala suferind şi cele mai mari pagube materiale. De asemenea, au fost răniţi peste 11.000 de oameni, iar 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. În Bucureşti s-au prabusit 33 de clădiri şi blocuri mari, cele mai multe imobile cele mai multe imobile fiind construite în perioada interbelică. Cutremurul a avut un cost estimat la circa 7% din PIB, statisticile din acea vreme aratând că pagubele s-au ridicat la 2,048 miliarde de dolari. Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de şoc a fost resimţită în aproape toată zona balcanică.

337.322 de poliţe de asigurare obligatorii pentru locuinţe erau încheiate în Bucureşti la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, în condiţiile în care fondul locative depăşeşte 800.000 de locuinţe

În Bucureşti se află cele mai multe clădiri din ţară încadrate în clasele de risc seismic. Primăria Capitalei va reabilita până la sfârşitul anului toate cele 349 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic.