Dinamovistul Badea, profesor la ţărani

Într-o ţară în care absorbţia de fonduri europene este la pământ, puţinele proiecte care ajung să fie aprobate şi semnate au idei care de care mai şu­gu­be­ţe. Ultima născocire este transforma­rea ţăranilor în şefi, proiect care va toca 4 milioane de euro din banii europeni.

În primii trei ani, circa 900 de persoane care sunt în căutarea unui loc de muncă vor fi consiliate împreună cu 600 de ţărani pe care Nicolae Badea, preşedinte Manufuture şi acţionar la Dinamo, vrea să îi transforme în ma­nageri şi întreprinzători printr-un program european. Mai întâi vor fi create 30 de centre care să fie "poli de expertiză" de unde ţăranii vor învăţa cum să se asocieze ca să reuşească în afaceri, ca apoi să facă... alte proiecte europene.

Organizatorii susţin că serviciile ofe­ri­te în aceste centre vor fi atât de extraordi­nare şi de bune, încât peste trei ani ţă­ra­nii din localităţile alese chiar vor plăti pen­tru a beneficia de "consultanţa" ofe­ri­tă. "După perioada de trei ani, centrul va furniza soluţii aşa de impact, astfel încât oamenii să plătească mici taxe pentru a se autoîntreţine", s-a lăudat vineri Elena Nemeş Vintilă, managerul proiectului.


SALĂ DE CONFERINŢE ŞI INTRANET
Peisajul idilic ne este zugrăvit în conti­nuare cu minunile tehnologice care îi aş­teaptă pe ţăranii de la coada vacii. "Cen­tre­le vor fi echipate cu fax, telefon, copiator, internet, intranet şi sală de confe­rin­ţe", arată Nemeş. Există dubii serioase că vor înţelege ţăranii ce este ăla intranet (re­ţele interne în cadrul unei organizaţii - n.r.). Putem însă să ne imaginăm deja cum vor ţine ei conferinţe după o partidă de sapă pentru a stabili cine va duce în ziua următoare turma de vaci a satului la păscut. Dar nu se rezumă totul aici. Limba de lemn descrie şi cum ţăranii vor afla cum stă treaba în privinţa "practicilor europene în conducerea afacerilor".

"Urmărim şi îmbunătăţirea percepţiei cu privire la practicile europene în conducerea afacerilor, la importanţa asocierii şi parteneriatelor pentru 600 de întreprinzători actuali şi în devenire, precum şi sporirea abilităţilor lor şi a cunoştinţelor de conducere pentru propriile afaceri", a adăugat Vintilă.

Proiectul va fi implementat de aso­cia­ţia Manufuture, al cărei preşedinte este Nicolae Badea, în colaborare cu Uniu­nea Naţională a Consiliilor Judeţene din Ro­mâ­nia, în şase din cele opt regiuni naţio­na­le, în 28 de judeţe. Chiar dacă la ţară majoritatea abia buchiseşte facturile şi taloanele de pensii, ţăranii intelectuali, ca Moromete, pot beneficia şi ei de pre­zen­ţa noilor centre. Asta pentru că vor fi în­fiin­ţate 120 de unităţi de muncă la distan­ţă, unde se va putea face "telemuncă" - mai exact, contabilitate primară şi secretariat, potrivit reprezentanţilor programului.


BATE VÂNTUL...
Statistica ne oferă şi alte surprize. La conferinţa de lansare a programului, oficialii care manageriază proiectul au anun­ţat că în total în cei trei ani vor fi rea­­lizate 60.000 de ore de instruire şi al­te 60.000 de ore de consiliere perso­na­lă. Dacă îm­păr­ţim totalul de 120.000 de ore la cei 1.500 de beneficiari care sunt ţintiţi, ajun­gem la 80 de ore. Dar asta este însu­ma­rea pentru toţi trei anii. Ceea ce în­seam­nă că un ţăran va da pe la centrele res­pective doar 26 de ore şi jumătate într-un an.

Considerând "cursurile" de două ore pe zi, ţăranii vizaţi vor termina cu "ex­pertiza" şi "consultanţa" în mai pu­ţin de două săptămâni. Ceea ce arată că în restul timpului va cam bate vântul pe la centrele respective. Nici nu-i de mirare, deoa­rece, dacă împărţim cei 1.500 de tă­rani vizaţi la cele 30 de centre, rezultă vaj­ni­cul număr de 50 de săteni pe fiecare lo­caţie. Şi dacă împărţim şi la trei pentru a vedea câţi oameni se vor adăpa anual de la izvorul înţelepciunii europene, o să avem surpriza să găsim că sunt aproape 17. Pe româneşte, cam trei muşterii vor trece pragul la două luni în fiecare sat ales.


Potenţial fără potenţial
De altfel, chiar reprezentanţii proiectului se contrazic între ei. Mai întâi, preşe­dintele Manufuture, Nicolae Badea, a lăudat în cuvântul de introducere "potenţialul calitativ" al zonei rurale din România, pentru ca apoi managerul de proiect, Elena Nemeş Vintilă, să prezinte o realitate exact opusă. "De data asta ne adresăm zonei rurale, una cu potenţial uman important, nu numai numeric, ci şi calitativ", spunea Nicolae Badea. Cinci minute mai târziu, Elena Nemeş a precizat că din cauza crizei tinerii au migrat masiv în alte ţări. "Constatăm îmbătrânirea populaţiei de la sate, care rămân fără putere de regenerare", a precizat ea.

Centrul de Asistenţă şi Informare Rurală este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Zona rurală a României conţine 87% din teritoriul ţării, 45,1%  din populaţie (9,7 milioane de persoane) şi 70% din totalul populaţiei sărace.