Băncile comerciale din Europa vor trebui să-şi scadă costurile cu peste 35 de miliarde de euro, chiar cu până la 45 de miliarde de euro, pentru a-şi menţine raportul cost-venit din 2019. Aceasta va însemna reducerea lor cu cel puţin 20%, apreciază analiştii companiei de consultanţă AT Kearney în studiul anual al pieței bancare europene intitulat „Radarul european al băncilor de retail”, care a urmărit 92 de bănci din 22 de pieţe europene, dintre care 50 de bănci din Europa de Vest şi 42 din Europa de Est. Practic, băncile din întreaga Europă vor trebui să economisească aproape 80 euro per client și să digitalizeze rapid pentru a face faţă efectelor economice asociate pandemiei de COVID-19. La adăpostul unei profitabilităţi cu mult peste media UE, sistemul bancar românesc nu are prea mari motive reale de îngrijorare, atât timp cât dobânzile se păstrează la un nivel foarte ridicat, iar facilităţiile acordate în această perioadă clienţilor sunt reduse comparativ cu ce oferă băncile din alte ţări.
Rentabilitatea per client este prevăzută să scadă cu aproximativ 60% pe parcursul anului 2020, iar concluziile studiului sugerează că una din opt bănci se va confrunta cu pierderi în acest an. Amplitudinea lor va depinde însă de poziţia fiecărei bănci şi de mixul veniturilor, potrivit analizei citate.
Cât de mult vor scădea veniturile băncilor
În ultimele luni, restricțiile impuse de guverne în ceea ce priveşte călătoriile, extinderea sistemului de telemuncă, precum şi creşterea şomajului au dus la o scădere dramatică a cheltuielilor consumatorilor. În paralel, activitatea economică redusă şi scăderea veniturilor din comisioanele de administrare a activelor financiare, amânarea ratelor bancare decisă de multe state, precum şi reducere ratelor, anularea comisioanelor pentru descoperirile de cont și creșterea limitelor cardurilor de credit acordate de multe bănci au lăsat instituţiile de creditare într-o poziție precară, deoarece nivelul veniturilor scade, în timp ce costurile operaționale rămân, în mare parte, neschimbate. Toate aceste măsuri de sprijin ale consumatorilor vor duce la o scădere, în medie, cu 20% a veniturilor bancare în 2020. Acesta este însă scenariul cel mai fericit, luat în calcul de analiştii de la Kearney, fiind însă foarte probabil ca veniturile să scadă cu 35 până la 40%.
Începând cu 2007, sistemul bancar din România a pierdut 19.000 de salariaţi (aproape 40%) şi peste 2.500 de unităţi (aproximativ 30%). În acelaşi interval, la nivel european, aproximativ 61.000 de sucursale bancare s-au închis (36% din total), iar circa 600.000 de angajați și-au pierdut locul de muncă (22% din total).
Privind în viitor, cei care vor supraviețui vor fi cei care s-au diversificat cu mai multe servicii digitale. Încrederea clienților este adevăratul test - băncile care își ajută în mod activ clienții să lupte împotriva crizei vor fi răsplătite cu o loialitate sporită, în timp ce acelea care nu aduc nimic suplimentar vor avea de suferit cel mai mult.
Simon Kent, director Kearney
Profitabilitatea mare, atuul băncilor româneşti
În ceea ce priveşte sistemul bancar din România, acesta pare a fi mai pregătit decât sistemele bancare ale ţărilor din vestul Europei, dacă îl privim sub aspectul profitabilităţii. Chiar dacă aceasta este în scădere după nivelul record atins în 2018, de circa şapte miliarde de lei, ea rămâne aproape dublă faţă de media europeană. Indicatorul de profitabilitate ROE (rata rentabilităţii capitalului), deşi a scăzut la 12,32% în 2019, de la 14,58% în 2018, a rămas cu mult peste media UE, care a fost de circa 7%. Băncile din România au raportat pentru 2019 un profit de peste șase miliarde de lei, marje mari între dobânzile percepute la credite şi cele plătie la depozite, și continuarea scăderii raportului dintre creditele acordate și depozitele atrase, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Dobânzile încasate la credite, plus 12,3% în 2019
Veniturile băncilor din dobânzi au ajuns în 2019 la 18,8 miliarde de lei, de peste cinci ori mai mari decât cheltuielile pe care le-au avut cu dobânzile. Această creştere a venit pe fondul ajustării raportului credite/depozite de la 73,64% în 2018, la 70,98% în 2019, ceea ce arată că băncile au continuat să acumuleze mai multe depozite decât credite.
Dobânzile încasate la credite au consemnat o creștere de 12,3%, astfel că veniturile nete din dobânzi au fost de 15,2 miliarde de lei, cu peste zece procente mai mult decât în 2018, reiese din datele Băncii Naționale. În condiţiile în care veniturile obţinute din dobânzi reprezintă componenta principală a veniturilor operaţionale (peste 66,6% la sfârşitul lunii septembrie 2019), lipsa diversificării mixului de venit ar putea deveni o problemă în această perioadă. De asemenea, o comparaţie pe baza indicatorului venituri nete din dobânzi raportate la active plasează băncile din România în topul european, cu niveluri de circa două ori mai mari comparativ cu media europeană din ultimii ani.
19,4 miliarde de lei au fost veniturile nete ale sistemului bancar românesc din dobânzi și comisioane, anul trecut
La un leu plătit, băncile au încasat 5,7 în 2018
Băncile comerciale din România au încasat în 2018 dobânzi în valoare de 16.652 milioane de lei şi au plătit dobânzi de numai 2.926 milioane de lei. Comparativ cu 2017, când valoarea dobânzilor încasate de sistemul bancar a fost de 13.200 milioane de lei, creşterea a fost de 3.452 milioane de lei, ceea ce, procentual, înseamnă o creştere de 20,7% doar într-un an, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
În schimb, băncile din România nu se arată deloc darnice când trebuie să dea de la ele. În 2018 au plătit clienţilor dobânzi în valoare de doar 2.926 milioane de lei. Spre comparaţie, dobânzile plătite în 2017 s-au ridicat la 2.051 de milioane de lei. Astfel, într-un an băncile au reuşit să câştige în plus din dobânzile percepute 3.452 milioane de lei, în timp ce dobânzile plătite au crescut doar cu 875 de milioane de lei. Comparând dobânzile încasate cu cele plătite, constatăm că pentru un leu plătit, sistemul bancar a încasat 6,4 lei în 2017, iar în 2018, 5,7 lei.