Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creșterea abruptă a prețului gazelor naturale în Europa după escaladarea tensiunilor din Iran nu are drept cauză principală riscul blocării Strâmtorii Ormuz, ci vulnerabilitățile acumulate în sistemul energetic european în ultimii zece ani. Aceasta este concluzia unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Potrivit analistului, reacția pieței europene a fost mult mai puternică decât cea din Asia, chiar dacă Europa importă o parte mult mai mică din gazele lichefiate (LNG) provenite din Qatar.
Europa reacționează mai puternic decât Asia
În prima zi după escaladarea tensiunilor din Iran, prețul LNG în Asia a crescut cu aproximativ 24%, însă în Europa creșterea a fost aproape dublă. A doua zi, piețele asiatice au început să se stabilizeze, în timp ce în Europa prețurile au continuat să urce.
Paradoxul este evident:
Asia absoarbe 70–75% din exporturile de LNG ale Qatarului,
Europa primește aproximativ 10%.
Cu toate acestea, Europa reacționează mult mai violent la riscurile geopolitice.
„Aritmetica nu explică reacția. Politica energetică defectuoasă o explică”, susține Dumitru Chisăliță.
Europa este vulnerabilă din cauza modului în care funcționează piața
Analiza arată că problema reală nu este cantitatea de gaz importată, ci structura sistemului energetic european, caracterizat prin:
- financiarizare excesivă a pieței energiei
- expunere puternică la tensiuni geopolitice
- sensibilitate politică ridicată
După 2022, odată cu renunțarea la gazul rusesc, Europa a înlocuit o dependență geopolitică cu o dependență volatilă de piața globală de LNG.
În prezent, prețurile sunt stabilite în mare parte pe platforma TTF (Title Transfer Facility) din Olanda, unde gazul este tranzacționat ca un activ financiar, nu doar ca resursă fizică.
Diferența majoră dintre Europa și Asia
Un alt factor important este modul diferit de achiziție a gazelor.
În Asia, multe state au contracte pe termen lung cu furnizori precum Qatar, unele indexate la prețul petrolului. Aceste contracte oferă stabilitate.
Europa, în schimb, depinde mult de piața spot, unde cargourile de LNG sunt cumpărate la prețul momentului.
Astfel, atunci când apare un risc geopolitic în Golful Persic, Asia primește livrările contractate, iar Europa trebuie să concureze pentru surplusul disponibil, ceea ce împinge rapid prețurile în sus.
Trauma energetică după 2022
Potrivit analizei, piața europeană este și mai sensibilă din cauza experienței recente cu Rusia.
După întreruperea fluxurilor de gaz rusesc, piețele europene au început să ia în calcul scenarii extreme. Această „traumă energetică” a creat o primă de risc psihologic, care amplifică reacțiile la orice tensiune geopolitică.
Liberalizarea totală a pieței a amplificat volatilitatea
Europa a ales în ultimele decenii modelul unei piețe energetice complet liberalizate, fără mecanisme puternice de protecție împotriva volatilității.
Această integrare profundă în sistemul financiar global face ca prețurile să reacționeze rapid la știri, speculații sau anticipări ale riscurilor.
În Asia, sistemele energetice sunt mai administrate și mai puțin expuse la speculații financiare, ceea ce oferă o stabilitate mai mare.
Deciziile energetice din ultimii ani au crescut dependența de importuri
Analiza mai arată că Europa a luat mai multe decizii strategice care au slăbit stabilitatea sistemului energetic:
- renunțarea la gazul rusesc
- închiderea unor centrale nucleare, în special în Germania
- reducerea investițiilor în producția internă de hidrocarburi
- creșterea ponderii energiei eoliene și solare, dependente de condițiile meteo
În aceste condiții, atunci când vântul nu bate sau soarele nu produce suficientă energie, gazul devine combustibilul de echilibru, iar volatilitatea acestuia afectează întregul sistem.
Modelul european al prețului marginal amplifică efectul
În sistemul energetic european, ultima centrală necesară pentru a acoperi cererea – de obicei pe gaz – stabilește prețul pentru toată electricitatea.
Prin urmare, atunci când prețul LNG crește, nu crește doar gazul, ci și costul electricității.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, volatilitatea actuală nu este generată de blocajul Strâmtorii Ormuz sau de tensiunile din Orientul Mijlociu, ci de modul în care Europa și-a construit sistemul energetic.
„Europa nu cumpără doar molecule de gaz. Cumpără anxietate. Prețul european reflectă nervozitatea sistemului energetic”, arată analiza.
În opinia specialistului, combinația dintre dependența de importuri, financiarizarea pieței și lipsa unor mecanisme de stabilizare face ca Europa să reacționeze disproporționat la orice risc geopolitic.
Citește pe Antena3.ro
