Fiscalitate - Cota unica frige buzunarele

Relaxarea fiscala pare a se transforma in cosmar. Scumpiri, majorari de impozite, reaprinderea inflatiei sunt doar cateva efecte care ne dau frisoane. Mult-asteptata cota unica de impozitare va fi resimtita de romani nu ca o relaxare fiscala, ci ca o povara. Plusul de cateva zeci de mii de lei care ramane in portofele dupa impozitarea cu 16% loveste ca un bumerang. impotriva Oamenii vor plati mai mult la energia electrica, termica, benzina si prin efectul bulgarelui de zapada, se vor scumpi toate produsele.

NEGOCIERI. Emanuel van der Mensbrugghe, negociatorul-sef FMI pentru Romania, si premierul Calin Popescu Tariceanu au convenit asupra scumpirilor care sa acopere gaurile produse de cota unica

Reprezentantii FMI au fost fermi si au spus raspicat: relaxarea fiscala trebuie dublata de 16 masuri compensatorii menite sa aduca mai multi bani la buget sau sa reduca cheltuielile bugetare. Trecand peste corectitudinea si moralitatea unei masuri care in loc sa aduca mai multi bani oamenilor se intoarce impotriva lor, golindu-le portofelele, analistii economici arata spre inflatie, care ramane marea necunoscuta a acestui an.

INFLATIE. Principalele obiective macroeconomice stabilite de Guvern cu FMI sunt obtinerea unui deficit bugetar de 0,4%-0,5% din PIB, crestere economica de 5,5%, un deficit de cont curent de 6,9% din PIB si o inflatie de 7%. Multe dintre aceste tinte par foarte greu de atins, considera analistii economici. In fruntea listei de suspiciuni se afla inflatia. Efectele ajustarilor de preturi convenite cu FMI vor avea, in opinia analistului Radu Craciun, un impact cvasigeneralizat la nivelul economiei romanesti. In plus, "liberalizarea contului de capital va lipsi banca centrala de cea mai importanta parghie de contrabalansare a presiunilor inflationiste, politica de dobanzi. BNR ar putea reveni la dobanzi mai inalte in a doua parte a anului, dar s-ar putea sa fie prea tarziu", crede Craciun. Si analistul Aurelian Dochia se asteapta ca BNR sa aiba o misiune dificila pentru a tine in frau inflatia, mai ales ca se va umbla mult la preturile la utilitati si la accize. "Inflatia de 7% este greu de atins in realitate. Poate pe hartie, si nu cu cea mai adecvata metodologie, rata inflatiei are o singura cifra in Romania. Cresterile exponentiale de preturi la utilitati spun altceva, iar consumul, pentru cresterea caruia este blamat fostul Guvern, va mai avansa in continuare, mai ales prin efectele cotei unice", apreciaza Liviu Voinea.

PERICOLE. "Terapia care urmeaza dupa discutiile cu Fondul vizeaza limitarea cresterii cererii interne in vederea controlului deficitelor externe. Derapajul posibil al deficitelor externe a devenit o problema, existand si riscul impiedicarii dezinflatiei. Intrucat expansiunea creditului neguvernamental este greu de stopat, pe fondul scaderii dobanzilor la lei, povara cade pe buget", opineaza profesorul Daniel Daianu, fost ministru de Finante. El adauga ca atunci cand BNR are ca tinta directa inflatia, existand si o apreciere sistematica, chiar daca cu fluctuatii, a leului, bugetul devine instrument de reglaj principal al deficitelor externe, desi, cel putin teoretic, flotarea mult mai libera a leului ar trebui sa elimine grija fata de echilibrele externe. "Dar, pe fondul unor intrari masive de capital, inclusiv speculative, tendinta de apreciere a leului poate fi excesiva si creeaza o asimetrie in ceea ce priveste mecanismele de ajustare. Pasul de liberalizare a contului de capital introduce si o aparenta inconsistenta in conduita politicii monetare, avand in vedere ca dobanzile la lei scad rapid intr-o perioada in care exista semne de "supra incalzire" a economiei; de aici apare riscul unei inversari de trend a dobanzilor in a doua jumatate a anului daca mersul inflatiei nu va fi cel preconizat", atentioneaza Daniel Daianu. El mai spune ca un alt risc exista in cresterea deficitelor externe, chiar daca executia bugetara va fi foarte stransa. "Daca acest risc devine aievea, iesiri de capital speculativ in a doua parte a anului ar deprecia sever leul. Si daca BNR nu ar interveni de la un anume prag, sa zicem 41.000, s-ar crea puseuri inflationiste, care ar conduce la inversarea de trend mentionata… Anul economic 2005 are multe incertitudini", conchide fostul ministru de Finante.

DOBANZI. "Impozitul asupra remunerarii depozitelor bancare la termen este excesiv, mai ales ca exista incertitudine privind atingerea tintei de inflatie in 2005; daca dobanzile pasive coboara prea mult - bancile comerciale incercand sa-si mentina marja de profit - s-ar putea ca iesiri de lichiditate din banci sa insemne consum sporit - deci opusul scopului de a restrange dinamica consumului. Practic, nu se incurajeaza economisirea", spune profesorul Daniel Daianu.

NOTA DE PLATA

"Cred ca lucrurile sunt extrem de clare. Avem, pe de o parte, un Guvern care a declarat tranzitia inchisa, iar de cealalta parte, un contabil - FMI - care ii demonstreaza cu pixul in mana ca nu poate aborda teme ale viitorului fara a le fi incheiat pe cele ale trecutului. Fondul atrage atentia ca politica fiscala nu se poate schimba inainte sa se schimbe economia. La toate aceste teme vechi se adauga si nota de plata pentru anul electoral 2004. Credeati ca n-o sa vina?! Economia este o stiinta exacta", sustine analistul economic Ionut Balan. "Din pacate, ceea ce ramane nociv in aceasta abordare generala, macroeconomica, este ca firmele productive si salariatii eficienti continua sa fie amestecati cu perdantii. Pentru ca oferta economiei romanesti nu se ridica la nivelul cererii, se instituie niste cote de consum pentru toti, buni sau rai, care sa duca per ansamblu la reducerea deficitelor. Mai mult decat atat, se taie iarasi din bazele dezvoltarii viitoare pentru gestionarea unui prezent care plateste tribut trecutului. Iar daca vom continua sa ne gasim cu un timp in urma celorlalti est-europeni, membri UE, rezultatul se numeste simplu: decalaj", concluzioneaza el.

BURSA, SUB TIR INCRUCISAT

Tranzactiile la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au fost suspendate, ieri, pentru ca, pentru prima data, indicele BET, al celor mai valoroase 10 actiuni, a scazut cu 12%, variatia maxima admisa de regulamentul BVB pentru o zi. "Momentul este pe atat de istoric, pe cat de negativ este semnalul dat pietelor internationale", a declarat Claudiu Simulescu, director general al casei de brokeraj TVM. Marti, indicele scazuse cu 4,28%, din aceeasi cauza a nesigurantei privind felul in care se va aplica decizia Guvernului de a majora, de la 1% la 10%, impozitul pe castigurile obtinute pe piata de capital. Ieri, dupa ce Ministerul Finantelor a precizat ca impozitul de 10% se aplica profiturilor obtinute dupa 31 martie, tranzactiile s-au reluat si indicele BET a recuperat, incheind ziua cu "doar" 5,6% mai jos decat marti. "Totusi, ramane problema felului in care normele de aplicare vor reglementa acest impozit", spune Septimiu Stoica, vicepresedintele Bursei de Valori Bucuresti. "Corect este sa se taxeze portofoliile, la lichidarea acestora", spune Stoica. "Cel mai mult vor suferi investitorii care vin din tarile cu care Romania nu are conventii de evitare a dublei impuneri", spune Claudiu Simulescu. (Adrian N. Ionescu)

BANI

16 masuri vor contrabalansa pana la anulare relaxarea fiscala. Ele vor aduce la buget circa 7.000 de miliarde de lei. Dar sa vedem cum se vor aduna banii… Majorarea accizelor pentru alcool, tutun si uleiuri minerale de la 1 aprilie va aduce in vistieria statului un plus de venituri de 3.726 miliarde de lei. Totodata, veniturile bugetare vor spori cu 1.380 miliarde de lei, in urma cresterii impozitului pe dobanzi de la 1% la 10%, iar majorarea impozitului pe dobanzile obtinute de nerezidenti de la 5% la 10% va duce la cresterea veniturilor cu 121 de miliarde de lei. Alte 1.350 de miliarde de lei vor fi atrase prin majorarea de la 1% la 10% a cotei de impozit pe castigurile de capital, iar fondurile suplimentare colectate sub forma de impozit pe tranzactiile imobiliare ale companiilor vor fi de 423 de miliarde de lei, dupa cresterea taxei pentru aceste operatiuni de la 10% la 16%. Bugetarii vor strange surubul pentru a face economii de 1.327,1 miliarde de lei la capitolul de cheltuieli materiale si servicii.

IMOBILIAR

Impozitarea tranzactiilor imobiliare efectuate de persoanele fizice si majorarea impozitului aferent transferurilor realizate de firme nu au lasat indiferenta piata imobiliara. Analistii opineaza ca aceste masuri vor avea ca efect scaderea temporara a preturilor proprietatilor si descurajarea operatiunilor speculative. "Ca o prima reactie, proprietarii persoane fizice vor dori sa vanda inainte de impozitare, ceea ce va determina, pe fondul cresterii ofertei, scaderea preturilor. Ulterior, vanzatorii se vor impaca cu gandul impozitarii de 10% si piata va reveni. La fel se va intampla si in cazul persoanelor juridice", a opinat Eduard Uzunov, directorul general al companiei imobiliare Regatta.

MAJORARI

"Este aberant ca, pentru o reforma fiscala, trebuie sa fie majorat impozitul pe dobanzi si cel pe castigurile de capital de la 1% la 10%, ceea ce va afecta atat economisirea, cat si dezvoltarea pietei bursiere" Mihai Tanasescu fost ministru de Finante