FMI nu vrea majorări de taxe

FMI nu vrea majorarea TVA şi acceptă ca România să aibă un deficit bugetar de 4,6%, ceea ce va permite condiţii mai puţin severe pentru bugetari cu venituri mici şi pentru pensionari.

Totuşi, reprezentanţii Fondului vor ajustări la companiile de stat cu probleme şi o lege unică a salarizării.

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) a acceptat creşteri salariale pentru bugetarii cu venituri mici şi indexări pentru pensionari la nivelul inflaţiei, dar şi legarea punctului de pensie de salariul mediu pe economie, a declarat liderul PSD, Mircea Geoană. Totuşi, pentru restul salariaţilor bugetari, salariile vor fi, probabil, îngheţate. Cu două zile înainte de plecarea din România, reprezentanţii FMI s-au întâlnit cu liderii tuturor partidelor parlamentare, pe care i-au asigurat că nu vor majorarea taxelor, ci preferă măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, care vor fi făcute gradual între trei şi şase ani. "Programul va cuprinde măsuri de natură fiscală, financiară, monetară, dar dânşii nu impun nimic şi ar prefera ca măsurile Guvernului să fie de reducere a cheltuielilor, şi nu de majorare de taxe", a declarat fostul ministru de Finanţe Varujan Vosganian.

Vestea bună este că negociatorii FMI sunt dispuşi să negocieze un deficit bugetar de 4,6%, faţă de 2%, cât prevede bugetul pentru 2009. "Totul depinde de nivelul deficitului bugetar. Dacă agreăm un deficit de 4%-5% din PIB, nu 2%, aşa cum este acum, atunci condiţiile pe care va trebui să le respectăm vor fi mai puţin severe", a declarat analistul economic Liviu Voinea. Tot ieri, negociatorii FMI s-au întâlnit şi cu reprezentanţii sindicatelor, cărora le-au explicat că întrevăd în acest an o scădere a economiei cu 4% şi un deficit de până la 6% din PIB.

19 MILIARDE DE EURO
Împrumutul de la FMI care se discută în acest moment este de 13 miliarde de euro, ce urmează să fie folosit pentru stabilizarea cursului, în timp ce de la UE vrem să luăm o sumă de aproape 5 miliarde de euro pentru finanţarea deficitului şi implicit a investiţiilor, a precizat Mircea Geoană. "În tranşe succesive, BNR ar putea să atragă fonduri de la FMI într-o zonă care se apropie în acest moment de 13 miliarde de euro, din care 11 miliarde drepturi speciale de tragere. Această sumă nu e automat transferată sau împrumutată, ea va fi folosită în măsura în care e nevoie.

Banii vor fi traşi în ritmul şi necesarul indicate de realităţile pieţei monetare. Pentru a acoperi deficitul bugetar ne îndreptăm către o sumă de 4-5 miliarde de euro, care merge la buget", a explicat liderul PSD.

LOBBY ÎN AUSTRIA
În timp ce la Bucureşti reprezentanţii FMI s-au întâlnit cu partidele politice, cu sindicatele şi cu premierul Boc, la Viena preşedintele Băsescu şi guvernatorul Isărescu au încercat să găsească soluţii pentru ca banii împrumutaţi de România să nu plece din ţară.

Delegaţia FMI va pleca mâine din Bucureşti la Viena, unde se va întâlni joi cu preşedinţii grupurilor-mamă ale primelor 10 bănci străine din România, pentru a obţine un acord că vor continua să susţină piaţa locală. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că pleacă în vizita oficială la Viena cu convingerea că vor fi găsite soluţii în avantajul ambelor părţi. "Plec cu convingerea că vom găsi soluţii în avantajul ambelor părţi privind comportamentul investitorilor austrieci în România, precum şi modul în care statul român poate facilita dezvoltarea în continuare a afacerilor companiilor austriece în România", a spus preşedintele.

Şi preşedintele austriac, Heinz Fischer, a declarat că liniile de creditare pentru băncile austriece din România "vor rămâne în continuare", menţionând că "o să existe probleme care trebuie discutate".

Acordul UE-FMI cu România va fi anunţat în cursul acestei săptămâni, a declarat la Bruxelles comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia. "Negociem şi sper că vom anunţa un acord cu România săptămâna viitoare", a spus Almunia.

Însă reprezentanţii Guvernului susţin că negocierile vor fi finalizate în două săptămâni, urmând ca FMI să trimită Guvernului, la începutul lunii aprilie, scrisoarea de intenţie pentru încheierea unui acord de tip stand-by pe o perioadă de doi ani. Pe de altă parte, este clar că scrisoarea de intenţie va fi finalizată după discuţia pe care delegaţia Fondului o va avea la Viena.