x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Ghicitoare ANRE: Ce plăteşti scump, aştepţi mult să vină şi cade des. Curentul electric

Ghicitoare ANRE: Ce plăteşti scump, aştepţi mult să vină şi cade des. Curentul electric

de Adrian Stoica    |    20 Iul 2020   •   11:32
Ghicitoare ANRE: Ce plăteşti scump, aştepţi mult să vină şi cade des. Curentul electric

Într-o perioadă în care companiile energetice ne vorbesc despre programele ambiţioase de digitalizare a sistemului şi de contorizarea inteligentă, accesul românilor la reţeaua electrică continuă să fie o problemă. Termenul de aşteptare pentru racordarea la reţea a crescut, cum de altfel a crescut şi preţul plătit pentu acest serviciu. În 2019, potrivit datelor publicate recent de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE), acest interval de timp a fost, în medie, cu șapte zile mai lung decât în 2018 şi mai scump cu 36%.

 

“Durata medie a procesului de racordare la JT (joasă tensiune – n.red.) a avut o valoare de 96 zile la nivelul întregii țării (față de 89 zile în anul 2018), situându-se între 45 zile la SDEE Transilvania Nord și 143 zile la E-Distribuție Banat. Se înregistrează performanțele cele mai scăzute, comparativ cu media pe țară, în cazul operatorilor Edistribuție Banat, E-Distribuție Dobrogea și Delgaz Grid”, arată ANRE în raportul său.

Şi dacă durata dintre data depunerii cererii de racordare şi data punerii sub tensiune a instalației a crescut anul trecut, pentru această lungire a timpului de aşteptare s-au perceput şi bani mai mulţi.  “Costul mediu de racordare la JT a fost de 2.415 lei la nivelul întregii țări (față de 1.775 lei în 2018 și 1.884 lei în 2017) cu o valoare minimă de 870 lei la E-Distribuție Muntenia și o valoare maximă de 5.764 lei la SDEE Transilvania Sud”, arată ANRE, ceea ce înseamnă că acest serviciu s-a scumpit anul trecut, în medie, cu 36% faţă de 2018.

 

Campioni la întreruperi

Nici în ceea ce priveşte întreruperile în alimentarea cu energie electrică datele ANRE nu indică o situaţie grozavă. Valorile agregate de ansamblu pentru SAIDI (indicele care arată durata medie a întreruperilor în reţea pentru un utilizator), întreruperi planificate, variază mult de la un operator de distribuţie la altul, astfel că valoarea minimă a fost de 55,34 min/an pentru E-Distribuție Muntenia, iar valoarea maximă a fost de 287,86 min/an pentru Delgaz Grid. Cu o valoare medie pe ţară de 171,09 min/an, pentru întreruperile planificate, România se plasează cu mult peste intervalul de circa 40 - 150 min/an înregistrate în ţările europene avansate. De asemenea, valorile agregate de ansamblu pentru SAIDI, întreruperi neplanificate, au avut valori cuprinse între 142,8 min/an pentru E-Distribuție Muntenia şi 227,4 min/an pentru E-Distribuție Banat. Cu o valoare medie pe ţară de 178,91 min/an, am fost cu mult peste valori intervalul de valori de circa 20 – 100 min/an înregistrat în ţările europene avansate.

 

 

Nu scăpăm de vechile reţele

Reţelele electrice, atât ale operatorului de transport al energiei electrice - Transelectrica, cât și ale operatorilor de distribuție, au o durată de utilizare îndelungată. Baza de active a operatorilor este în general învechită, cu o proporție semnificativă de active mai vechi de 35 de ani. Acestea se apropie, în marea lor majoritate, de sfârșitul duratei normate

de viață. Pentru unele dintre aceste active, durata de utilizare poate fi extinsă, în timp ce altele trebuie înlocuite. Din cauza nivelului redus al investiţiilor, în ultimii 20 de ani doar o mică parte din totalul capacităților energetice a fost reabilitată sau modernizată. Aşa se face că liniile electrice de înaltă și foartă înaltă tensiune puse în funcțiune după anul 2000 au pondere mică, în medie sub 4 %, din lungimea totală a acestor categorii, liniile electrice de medie tensiunie reprezintă 12 %, iar cele de joasă tensiune  22 %.

 

 

Anul trecut compania Transelectrica a avut un program de investiţii de 252 milioane de lei, dar până la finalul anului investise doar 103 milioane de lei, ceea ce reprezintă 40% din investițiile asumate.

 

 

×