Guvernul dă undă verde companiilor energetice

Guvernul a avizat, astăzi, înfiinţarea celor două companii naţionale în sectorul energiei: „Electra” şi „Hidroenergetica” - denumită iniţial „Energetica” şi rebotezată astăzi, din raţiuni de „continuitate şi credibilitate”. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat că „Electra” va fi condusă de Constantin Bălăşoiu, actualul director general al Complexului Energetic Craiova, iar „Hidroenergetica” de Mihai David, actualul director general al Hidroelectrica.

„Aveam nevoie de două companii mari comparabile cu firmele din zonă, atât ca dimensiune, cât şi ca structură a ceea ce înseamnă producţia de energie, care este rigidă, deoarece avem producători pe cărbune, nuclear şi pe hidro, dar nu avem create condiţiile unei competiţii reale, pentru că niciodată nu o să poţi pune în competiţie producătorul pe hidro cu cel pe cărbune în ceea ce înseamnă valorificarea în mod transparent pe piaţa energiei. De aceea, şi în decursul timpului, au apărut şi «băieţii deştepţi», au apărut şi situaţii anacronice pentru piaţă", a declarat ministrul Economiei.

Întrebat de jurnalişti dacă prin înfiinţarea celor două companii va creşte preţul la energie, ministrul a răspuns din nou negativ, arătând că nu structura companiilor este cea care va determina creşterea preţului, ci piaţa însăşi va fluctua, în creştere sau scădere.


Proiectul final de act normativ, avizat de toţi miniştrii implicaţi, stabileşte că prima companie naţională, denumită „Electra", va avea în structură complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova cu sucursalele sale, Nuclearelectrica, sucursalele Hidroelectrica din Râmnicu Vâlcea, Sibiu şi Târgu Jiu, filiala Hidroserv din cadrul Hidroelectrica şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.

A doua companie naţională, „Hidroenergetica", va fi înfiinţată prin fuziunea filialelor Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Bucureşti din cadrul Termoelectrica şi va avea în structură sucursala Paroşeni şi Termoserv Paroşeni din Termoelectrica, filialele Hidroelectrica din Bistriţa, Buzău, Cluj, Curtea de Argeş, Haţeg, Porţile de Fier, Oradea, Sebeş şi Slatina, precum şi părţi din Compania Naţională a Huilei, care se divizează.

Societăţile vor fi reorganizate prin divizare şi fuziune precedată de dizolvare fără lichidare. În urma proceselor de divizare şi fuziune, Hidroelectrica îşi încetează existenţa.

Capacităţile adiţionale preliminate indicate în actul normativ pentru cele două companii sunt de circa 500 MW pe bază de gaz, aproximativ 30 MW pe bază de resurse regenerabile (biomasă, eoliană şi micro-hidrocentrale) şi circa 1.100 MW centrale cu acumulare pompare.

 

Obligaţii

Cele două companii naţionale energetice vor fi obligate să preia toate obligaţiile societăţilor preluate, inclusiv creditele interne şi externe garantate de stat, şi să instituie ipoteci pe bunurile unităţilor prin care să garanteze rambursarea împrumuturilor. De asemenea, vor fi obligate să încheie câte un protocol şi cu Eximbank, pentru creditele cu garanţia statului emise de instituţia bancară în favoarea societăţilor preluate.

Vor fi preluate obligaţiile fiscale principale şi accesorii datorate şi neachitate, decurgând din credite interne şi externe garantate de stat sau contractate direct de stat şi subîmprumutate societăţilor reorganizate, cele două companii naţionale fiind obligate să încheie în acest sens acte juridice cu Ministerul Finanţelor şi/sau cu instituţiile de credit finanţatoare.

Cele două companii vor fi obligate să instituie şi garanţii asupra oricăror bunuri mobile sau imobile, până la acoperirea sumelor datorate ministerului rezultate din credite interne sau externe garantate de stat, inclusiv pentru creditele cu garanţia statului emisă de Eximbank. Totodată, „Electra" şi „Energetica" trebuie să asigure sursele de finanţare pentru investiţiile de mediu din fonduri europene şi surse proprii.

Capitalul social al celor două companii va fi constituit prin preluarea activului şi pasivului aferente sucursalelor şi filialelor preluate de la societăţile reorganizate, pe baza bilanţului contabil întocmit la 31 decembrie 2009, care va fi actualizat, iar bunurile proprietate publică vor fi preluate în administrare fără să fie incluse în capitalul social, urmând să li se stabilească statutul juridic.

 

„Analizele şi studiile efectuate au evidenţiat că varianta optimă pentru atingerea unor asemenea deziderate presupune ca una dintre companii să producă energie pe bază de lignit, utilizarea unei părţi a potenţialului hidro şi a combustibilului nuclear, iar cealaltă pe bază de huilă şi prin utilizarea celeilalte părţi din potenţialul hidro. Folosirea mixtului de resurse primare de către ambele companii le-ar permite să fie apropiate atât din punct de vedere al costurilor totale actualizate/MWh, cât şi din punct de vedere al cotei de piaţă", potrivit actului normativ.

Între cele două companii, relaţiile comerciale vor fi derulate numai pe baze contractuale, iar Ministerul Economiei va avea obligaţia de a verifica lunar respectarea decontărilor. Companiile vor fi obligate să respecte întocmai deciziile operatorului de sistem din cadrul Transelectrica, emise în scopul asigurării echilibrului balanţei producţie-consum şi funcţionării în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional.

„Electra" şi „Energetica" vor întocmi programe de restructurare proprii şi programe de închidere operaţională pentru unele obiective aprobate de consiliile de administraţie şi de adunările generale ale acţionarilor. Programele de restructurare deja aprobate de societăţile preluate rămân valabile. Personalul angajat la societăţile comerciale reorganizare se redistribuie către noile companii, iar contractele colective de muncă încheiate anterior rămân în vigoare până la încheierea noilor contracte colective de muncă de către companiile înfiinţate.

Companiile vor putea beneficia de alocaţii de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital aferente obiectivelor de investiţii, proprietate publică a statului, prin bugetul Ministerului Economiei, în completarea surselor proprii, a creditelor bancare şi a alocaţiilor din fondurile special constituite pentru dezvoltarea sistemului energetic naţional.

Acţiunile deţinute de Fondul Proprietatea la societăţile comerciale care se reorganizează şi filialele lor, după caz, se vor menţine, în echivalent valoric, la societăţile nou înfiinţate.

„Crearea unor societăţi integrate la nivel naţional, ce vor include în structura lor capacităţi iniţiale de producţie de aproximativ 8.900 MW, activităţi de furnizare şi de mentenanţă, le va permite acestora să profite de beneficiile obţinute prin implicarea în toate etapele lanţului valoric energetic. Capacităţile de producţie instalate deţinute de cele două societăţi nou-înfiinţate vor reprezenta, într-o primă etapă, aproximativ 48%, respectiv 44% din totalul intern, un nivel mai redus decât media înregistrată în prezent în Uniunea Europeană. În prezent, în România nu există o companie de electricitate care să fie suficient de mare pentru a putea să participe în proiecte regionale şi internaţionale, în beneficiul pieţei din România, iar rezultatele analizelor efectuate arată că două companii de această mărime vor permite dezvoltarea cu succes a acestor tipuri de proiecte", susţin , se arată în document.

Companiile vor fi înregistrate la Registrul Comerţului după obţinerea deciziei de autorizare a concentrării economice.